Plenul Parlamentului European (PE) a adoptat miercuri, la Strasbourg, o rezoluţie care cere abandonarea regulii unanimităţii în favoarea celei a majorităţii calificate pentru adoptarea anumitor decizii europene, cum ar fi de pildă cele privind politica externă sau migraţia, susţinătorii rezoluţiei considerând că fiind astfel depăşită opoziţia unor state se va putea avansa mai rapid în aprofundarea proiectului european, transmite agenţia EFE.
Integrarea partenerilor europeni trebuie sporită pentru ca Uniunea Europeană să avanseze şi să facă faţă provocărilor viitoare, se arată în rezoluţia care a primit în plenul Parlamentului European 407 voturi pentru, 196 împotrivă şi 41 de eurodeputaţi s-au abţinut. Trebuie să depăşim regula unanimităţii folosind clauzele-pasarelă ale Tratatului de la Lisabona sau reformând tratatele pentru a evita blocajele în politica externă, în cea fiscală, sau în alte domenii unde este nevoie'', a afirmat la o conferinţă de presă iniţiatorul rezoluţiei, eurodeputatul socialist spaniol Ramon Jauregui. Acesta s-a declarat încântat de faptul că blocul pro-european din PE a obţinut adoptarea unei rezoluţii care, afirmă el, evidenţiază pericolul naţionalismului şi al retragerii atribuţiilor decizionale către statele naţionale în defavoarea opţiunii integrării europene.
Citește și: Juan Guaido, recunoscut preşedinte interimar legitim al Venezuelei de către Parlamentul European
Marile provocări al UE
Migraţia, îmbătrânirea populaţiei, terorismul, securitatea, schimbările climatice, euroscepticismul, intoleranţa şi xenofobia sunt câteva dintre marile provocări ale UE, a mai spus eurodeputatul spaniol. În chestiunea migraţiei, rezoluţia pledează pentru instituirea unei politici de azil globale la nivelul UE, estimând că acesta este un mod de a combate discursurile eurosceptice. În aceeaşi rezoluţie se mai cere ca protecţia mediului să devină o prioritate a UE şi de asemenea să se avanseze către o uniune a pieţelor de capital şi să fie desăvârşită Uniunea Economică şi Monetară.
Pe de altă parte, PE a reiterat miercuri că - deşi componenţa acestui organism se va schimba după alegerile europene din luna mai - va respinge orice candidat la preşedinţia Comisiei Europene care nu va fi capul de listă al unei grup politic din PE, în virtutea sistemului Spitzenkandidat. Mulţi lideri europeni nu agreează acest sistem, ei considerând că şefii de stat sau de guvern (reuniţi în Consiliul European) ar trebui să aibă libertatea de a-l propune pe viitorul şef al executivului european. Deşi conform tratatului Consiliul European este cel care desemnează şeful Comisiei Europene, această decizie trebuie validată prin votul PE.
Citește și: Bursele Erasmus în pericol. Gabriela Zoană arată care sunt variantele
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
