”Ridicarea mașinilor este o nouă măsură heirupistă care nu rezolva problema de fond. Dincolo de cazuri punctuale pentru care măsura este necesară (blocarea transportului public, a trecerilor de pietoni, a accesului pietonilor), măsura este ineficientă, abuzivă, imorală și ilegală.
În primul rând, principala problemă a marilor bulevarde nu vine din mașinile parcate ilegal, ci din parcarea legală care ocupă o bandă pe sens. Exemplu: bulevardul Iuliu Maniu. O strategie integrată pentru parcările din București poate să elibereze această primă bandă, în special în beneficiul transportului în comun.
În al doilea rând, măsura este abuzivă dacă va fi aplicată în litera, întrucât există străzi secundare pe care mașinile sunt parcate de riverani care nu au alte locuri de parcare. Exemplu: strada Apusului.
În al treilea rând, măsura este imorală: nu poți să sancționezi înainte de a oferi alternative de parcare pentru persoane care nu pot folosi transportul public. Administrația Firea nu a construit niciun loc de parcare.
În al patrulea rând, măsura este ilegală, așa cum a sesizat Avocatul Poporului. Nu se poate reglementa printr-un act emis de o autoritate locală activitatea unei instituții centrale, poliția rutieră”, a spus Nicușor Dan.
Câteva elemente dintr-o strategie a parcărilor în București care să rezolve problema de fond:
a) Înregistrarea provizorie, pentru o perioadă de 10 ani, a majorității locurilor folosite ca locuri de parcare legale, plătite către municipalitate, fie ca parcări de reședință, fie ca parcări cu acces public, fie ca parcări cu regim mixt (publice în intervalul 9-17, de reședință în intervalul 17-9);
b) Gestionarea tuturor parcărilor de către municipalitate printr-un sistem informatic. Pentru parcările de reședință, acesta va permite corelarea între locul de parcare și domiciliul proprietarului, permițând distribuirea echitabilă a locurilor de parcare. Pentru parcările de reședință și pentru parcările cu acces public, acesta va genera rapoarte privind gradul de ocupare, indispensabile strategiei de construire a noilor parcări. Includerea în sistemul informatic a parcărilor private care să fie stimulate să colaboreze: supermarketurile (de exemplu Cora Lujerului în cartierul Militari) și marile imobile de birouri au parcări care stau jumătate goale, mare parte din timp;
c) Construirea unui sistem park and ride de mari parcări la intrarea în oraș, pentru stimularea rămânerii în afară orașului a mașinilor celor care vin dimineața și pleacă seară din București;
d) Construirea de mari parcări "ieftine" în zone apropiate de cele rezidențiale. Stimularea prin politica de prețuri a parcării în aceste locuri pentru proprietarii care nu folosesc zilnic mașina;
e) Construirea de parcări cu acces public în zonele aglomerate și în zonele de reședință pentru care problema persistă. Întrucât aceste parcări sunt scumpe, este obligatoriu ca prioritizarea construirii lor să se facă pe bază de date, generate de sistemul informatic de management. Exemplu: în Piața Gorjului poate fi construită o parcare suraetajată de câteva sute de locuri, prin reamenajarea pieței și desființarea clădirilor anexe acesteia;
f) Verificarea folosirii ca parcări a subsolurilor pentru care autorizațiile de construire prevedeau funcțiunea de parcare;
g) Ridicarea din parcările publice a mașinilor care nu mai circulă”, a mai zis Nicușor Dan.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
