Timp de un an, cercetătorii din Israel și-au dat silința să unească șaizeci de fragmente mici ce aparțineau unui manuscris descoperit la Marea Moartă. Astfel, s-a descoperit descoperit faptul că acesta conținea informații despre o sărbătoare ce marchează schimbările de anotimpuri.

Cele 900 de suluri, despre care se bănuiește că au aparținut sectei esenienilor, au fost descoperite pentru prima dată într-o peșteră din Qumran în 1947, de un păstor ce-și căuta o oaie rătăcită. Manuscrisele din peșterile de la Qumran, pe malul vestic al Mării Moarte, au fost scoase la lumină între 1947 și 1956.
Colecția este considerată cea mai veche copie a Bibliei Evreiești găsită vreodată, datând cel puțin din secolul al IV-lea î.Hr.

În prezent, cercetătorii nu au un răspuns cert cu privire la autorul sau autorii manuscriselor, deși unii savanți sunt de părere că au fost scrise de o sectă ascetică de deșert numită esenieni.

Secțiunile manuscriselor au fost „sudate" de Dr. Eshbal Ratson și prof. Jonathan Ben-Dov de la Universitatea Haifa. Acestea au fost destul de greu de descifrat, fiind scrise în cod, iar unele fragmente au fost mai mici de un centimetru pătrat. În manuscris sunt detaliate ocazii speciale celebrate de sectă. Cercetătorii au descoperit, de asemenea, numele folosit de sectă pentru o sărbătoare ce avea loc de patru ori pe an și marca tranziția dintre anotimpuri - Tekufah - cuvânt ce în ebraica modernă înseamnă „perioadă".

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News