Concret, guvernele celor două țări susțin nevoia respectării unor criterii de evaluare a furnizorilor de tehnologie 5G pentru a proteja rețelele în fața accesului neautorizat sau posibile interferențe.
Astfel, evaluarea riguroasă a furnizorilor ar trebui să includă următoarele elemente, potrivit documentului:
1. Dacă furnizorul este, în lipsa unei analize judiciare, sub controlul Guvernului unui alt stat;
2. Dacă furnizorul are o structură a acționariatului transparentă;
3. Dacă furnizorul are o istorie de comportament corporatist etic și este supus unui regim juridic care impune practici corporatiste transparente.
Desecretizarea vine după două luni și jumătate de la semnare și după eșecul demarării licitației 5G, ce a fost amânată pentru 2020 din cauza faptului că memorandumul asumat trebuie transpus în legislație, printre altele, transmite Mediafax.
Publicarea documentului a fost anunțată de ministrul Comunicațiilor Alexandru Petrescu
Publicarea documentului catalogat recent drept strict secret de președintele ANCOM Sorin Grindeanu a fost anunțată de ministrul demis al Comunicațiilor Alexandru Petrescu în răspuns la o analiză realizată de Nicolae Oacă, analist în telecomunicații. Oacă considera că amânarea licitației pentru tehnologia 5G este un eșec al guvernanților, în condițiile în care nu au fost elaborate cerințele de securitate pentru implementarea memorandumului și această implementare a fost întârziată din motive politice.
Documentul vorbește despre nevoia de securitate a rețelelor 5G ca punct vital pentru prosperitatea și securitatea națională a celor două state, în condițiile în care această tehnologie va sta la baza a numeroase noi aplicații, inclusiv servicii critice către populație. Cele două țări își exprimă dorința de a coopera mai îndeaproape pe 5G.
Memorandumul este similar cu cel semnat de Polonia în acest an și a fost convenit pe fondul încercărilor Statelor Unite de a elimina furnizorul chinez Huawei din proiectele de construire a rețelelor 5G din mai multe țări. Într-o vizită la București la 5 septembrie, Gordon Sondland, ambasadorul SUA la UE, afirma că scopul memorandumului este să facă România să devină "o ţară "liberă de Huawei".
Cum a răspuns compania chineză
Compania chineză a răspuns printr-un comunicat notând că declaraţiile lui Sondland trădează o acţiune motivată politic împotriva Huawei şi o interferare în zona mediului de afaceri din ţara noastră.
Sondland adăuga: "Vrem ca prietenii şi aliaţii noştri să folosească orice fel de echipament doresc pentru 5G, atât timp cât respectă standardele de guvernare, ceea ce nu include împărtăşirea de informaţii cu guvernele-gazdă, nu include activităţi maligne şi o serie de multe alte lucruri faţă de care, evident, ne opunem. Cred că România a analizat foarte serios ce tehnologie 5G să folosească pe viitor şi a decis că tehnologia chineză nu este calea pe care să o urmeze, iar noi aplaudăm această poziţie", transmite Mediafax.
Grindeanu mai spunea la anunțul amânării licitației 5G pentru prima jumătate a lui 2020 că decizia a fost luată și pentru că este așteptat de la Comisia Europeană un set de măsuri legate de cerințe de securitate a rețelelor, precum și că viitorul guvern trebuie să aprobe taxele de licență și calendarul de achitare a taxelor operatorilor care participă la licitație.
"Vorbim de acea hotărâre de guvern absolut necesară și care a fost dată mereu la orice licitație", a declarat joi, 31 octombrie, președintele ANCOM.
Programul de guvernare al PNL vorbește pe partea de telecomunicații de respectarea condițiilor memorandumului 5G între România și Statele Unite. Ministerul Comunicațiilor urmează să fie comasat cu Ministerul Transporturilor în viitorul guvern PNL, cu liberalul Lucian Bode ministru.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
