Efectele cumulate ale declinului investițiilor publice, situate în 2018 la cel mai scăzut nivel din ultimii 15 ani, au determinat un paradox al evoluțiilor economice actuale, în care creșterea economică nu contribuie totuși la îmbunătățirea situației fiscale, adaugă Pirtea: „Concentrarea tendințelor alarmante din economie readuce spectrul austerității și sărăciei în România. Este vorba de iminenta reducere a numărului de posturi din aparatul administrativ, de îngrijorătoarea prognoză de toamnă a Comisiei Europene, dar și de reducerea optimismului Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză, cât și de discutabila solicitare a Guvernului de a prelua dividendele suplimentare de la companiile de stat ce sunt pe profit. Datele tuturor instituțiilor specializate arată că suntem într-o etapă de aterizare forțată către o situație de criză economică".
Iminenta reducere a numărului de posturi din aparatul administrativ a fost anunțată de consilierul guvernamental Darius Vâlcov într-o ședință de lucru a Guvernului, când acesta a prezentat intenția de eliminare din ministere a tuturor angajaților veniți cu delegație, urmând să fie eliminați și mulți dintre consilierii miniștrilor. Asta, după ce Ministrul Finanțelor a trimis la Bruxelles, luna trecută, un document în care se prevedea înghețarea salariilor în 2019. Acesta a anunțat ulterior că 4.143 de posturi nu vor mai fi finanțate în bugetul de anul viitor, din 21 de ministere, cele mai mari tăieri urmând să fie făcute la cel de Finanțe. De asemenea, în prognoza de toamnă a Comisiei Europene, publicată joi, 8 noiembrie, au fost revizuite semnificativ estimările referitoare la creșterea economiei României în 2018, de la 4,5% la 3,6%.
Semnal de alarmă dat de FMI și de CE
„În același timp, chiar și Comisia Națională de Strategie și Prognoză își reduce optimismul afișat până acum, estimând în jos creșterea economică pentru acest an, de la 5,5%, la 4,5. Semnalul de corectare a prognozei de creștere economică anuală se aliniază semnalului de alarmă dat de FMI și de CE, care au redus prognoza până la 3,6%", arată deputatul liberal.
Pirtea susține că îngrijorătoare este și solicitarea Guvernului de a prelua dividendele suplimentare de la companiile de stat, măsură ce la va afecta capitalul de încredere și poziționarea pe piață, vizate fiind chiar unitățile care sunt motorul de creștere al industriei de stat. Spre exemplu, în cazul Nuclearelectrica sunt vizate dividende suplimentare de 238 de milioane de lei, în timp ce la Romgaz este vorba de dividende suplimentare de 500 milioane de lei.
„Distanța dintre retorica guvernanților și realitățile economice nu a fost niciodată atât de mare. Cumularea previziunilor și anunțurilor negative despre economie indică un nivel record al populismului prin care PSD-ALDE insistă să răspundă la semnalele intrării inevitabile în criză. Rezultatul va fi o nouă perioadă de austeritate economică", subliniază vicepreședintele Camerei Deputaților.
Vezi si: Marilen Pirtea (PNL), educație: Deciziile luate ca la piață
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
