”Este răspunsul la preocupările din țară care au fost transmise și Comisiei Europene. În mod diplomatic Comisia a transmis îngrijorarea respectivă mai departe. Trebuie însă să constatăm următoarele lucruri: legislația din România este una cu un nivel foarte ridicat de garantare a independenței justiției, comparând cu alte legislații similare din alte țări membre ale Uniunii Europene. De asemenea, trebuie să observăm că procesul de verificare a legislației se face de către CCR care s-a și pronunțat pe una dintre legi și care are în vedere și tratatele în care România este parte în ceea ce privește drepturile omului și aderarea noastră la UE.
Din acest punct de vedere procesul este unul normal, democratic și firesc pe Legile justiției. În ceea ce privește consultarea, pentru că un punct important din scrisoarea președintelui Comisiei Europene a fost cel legat de consultare și nevoia de consens, trebuie spus că la Legile justiției se lucrează de doi ani sub diferite guverne. Forma finală care a ieșit din Parlament are o pondere semnificativă a punctelor de vedere pe care asociațiile profesionale le-au exprimat de-a lungul timpului și în cadrul dezbaterilor, în Comisie, la momentul adoptării acestor legi. De asemenea ia în considerare și punctul de vedere, în principiu, pe care CSM l-a trimis în aprilie 2017, atunci când, la inițiativa Ministerului Justiției s-a pus în discuție din nou armonizarea acestor legi”, spune Victor Alistar.
Scrisoarea face și alte referiri
Acesta atrage atenția unui alt element care trebuie menționat în scrisoarea Comisiei Europene. Acesta spune că scrisoarea nu se referă doar la cele trei Legi ale justiției ci și la modificările Codurilor penale.
„Scrisoarea nu se referă doar la cele trei Legi ale justiției, se referă și la modificările care ar putea să intervină în Codurile penale și de procedură penală. Nu trebuie să disociem. Elementele care țin de legi deja adoptate și pe care Comisia Europeană nu cred că le-a luat în discuției, respectând totuși atribuțiile Comisiei și nivelul de decizie a statelor membre, ci mai degrabă, propunerile care s-au vehiculat în spațiul public și care nu au ieșit din Parlament. Comisia solicită ca acele propuneri care nu au ieșit încă din Parlament să fie analizate cu atenție, să fie regândite, în sensul în care să nu diminueze capacitatea de aplicare a legii de către instituțiile judiciare. Eu așa citesc scrisoarea.
Nu aș vrea să o citesc într-un mediu românesc, în care lucrurile sunt în alb și negru. Comisia Europeană niciodată nu lucrează în alb și negru. Nu este o scrisoare favorabilă sau nefavorabilă. Este o scrisoare diplomatică care arată că la Comisie s-au depus sesizări, puncte de vedere, plângeri. Comisia își arată o îngrijorare cu privire la această atmosferă și solicită ca în procesul de modificare al Codului penal și Codului de procedură penală, atunci când se pune în acord cu deciziile CCR, Parlamentul să regândească modul în care va face această intervenție. Nu văd cum Comisia s-ar putea pronunța pe legi adoptate în materie de subsidiaritate de Parlamentele statelor membre”, a explicat Victor Alistar pentru DC News.
[citeste si]
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
