Plenul Curţii Constituţionale a luat în dezbatere excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 21 alin.(4) din Legea 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, potrivit cărora "comisiile judeţene de fond funciar şi Comisia de Fond Funciar a Municipiului Bucureşti pot propune Comisiei Naţionale soluţionarea cererilor de retrocedare prin acordare de măsuri compensatorii potrivit prezentei legi numai după epuizarea suprafeţelor de teren agricol afectate restituirii în natură, identificate la nivel local".
În urma deliberărilor, CCR a admis excepţia de neconstituţionalitate cu unanimitate de voturi şi a constatat că sintagma "numai după epuizarea suprafeţelor de teren agricol afectate restituirii în natură identificate la nivel local" este constituţională în măsura în care nu se aplică şi în ipoteza existenţei unor hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile, prin care instanţele au dispus acordarea de măsuri reparatorii în echivalent bănesc.
"Pentru a pronunţa această soluţie, Curtea a reţinut în esenţă că, prin aplicarea textului de lege criticat în cauză, executarea dispoziţiilor imperative ale unei hotărâri judecătoreşti definitive/irevocabile poate fi blocată pe motiv că nu au fost epuizate suprafeţele de teren agricol afectat restituirii, în condiţiile în care, potrivit art.12 alin.(3) teza a doua din Legea nr.165/2013, fostul proprietar sau moştenitorii acestuia pot refuza terenul din rezerva comisiei locale de fond funciar sau din izlazul comunal, propus în vederea restituirii, ceea ce creează în permanenţă premisele unei imposibilităţi de aducere la îndeplinire a celor dispuse printr-o hotărâre judecătorească definitivă/irevocabilă, contrar art.1 alin.(4) din Constituţie referitor la principiul separaţiei puterilor în stat", relatează Agerpres.
[citeste si]
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
