"Faptul că a fost adoptată Legea Turismului reprezintă un element pozitiv. Un vapor în derivă este mai periculos decât un vapor condus prost", subliniază Gheorghe Fodoreanu, președintele Invitation Romania, unul dintre principalii touroperatori români specializați pe incoming și vicepreședinte al Federației Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR).
O primă calitate a Legii Turismului este că a făcut rezumatul probemelor industriei turistice românești și, chiar dacă sunt discuții și polemici pe baza ei, existența acesui inventar pune bazele unei industrii turistice care se orientează după o lege.
Legea Turismului reprezintă barometrul de sănătate al industriei unei țări. Activitățile Ministerului Turismului nu pot fi separate de performanțele altor ministere, precum ale Transporturilor, Agriculturii, Culturii etc.
Succesul unei industrii turistice la nivel mare depinde de potențialul turistic al țării, de infrastructură și de imagine
Potențialul turistic al României este cunoscut și știut. Avem șapte locații UNESCO, șase obiective sau destinații turistice au primit distincția internațională Mărul de Aur, acordată de FIJET – Federația Internațională a Jurnaliștilor și Scriitorilor de Turism, avem Litoralul Mării Negre, Delta Dunării, Munții Carpați, susținerea Prințului Charles, legenda lui Dracula, Transilvania, Bucovina...
Infrastructura constituie o frână de mână trasă, care reprezintă explicația unei dezvoltări încete a cifrei de export de servicii a României.
Imaginea unei țări nu se constituie numai din potențialul turistic, ci este un rezultat al tuturor componentelor, incluzând clasa politică, Academia Română, sportul, arta. Este rezumatul expresiei acestor multiple fațete pe care le are un popor, astfel încât imaginea să fie pozitivă iar destinația să fie "simpatică, agreată, atractivă". Numai atunci se declanșează marile robinete de volum ale traficului turistic.
"Parcă începem să avem impresia că Ministerul Turismului conștientizează importanța incomingului ca unica motivație a existenței sale. Propunerea de redeschidere a birourilor de promovare turistică din străinătate este salutară. Nominalizarea primelor zece țări unde se pare că se vor deschide zece astfel de Birouri nu respectă însă cele trei criterii primordiale ale posibilității unui export masiv: zboruri directe, lipsa vizelor, puterea de cumpărare", consideră vicepreședintele FPTR.
Ce trebuie făcut dacă vreți 20 de milioane de turiști străini în România
Segmentele interesate de industria turistică din România - administrative, politice, comerciale, asociative – pot în continuare, prin intervențiile pe care le vor avea, să corijeze, să coreleze și să armonizeze aspectele de detaliu ale Legii Turismului în așa fel încât să fie completată în anii care urmează.
"Vreți 20 de milioane de turiști străini în România? Impuneți respectarea proiectului referitor la autostrăzi peste Carpați și în special crearea de legături aeriene directe și multiple de la Constanța. Nicio țară care nu are program turistic de sejur pentru litoral, cu serii de 7-14 nopți, nu poate să realizeze încasări mari, nu poate câștiga miliarde la buget din turism", mai spune Fodoreanu.
Lege avem! Dar dacă în continuare sunt târguri la care se aprobă participarea și se face plata în ultimul moment, vom rămâne în continuare în afara facilităților de comunicare oferite de către organizatori către lumea internațională a turismului.
Succesul deosebit al târgului de turism de la Paris, din martie 2019, ar trebui să fie multiplicat și pentru alte târguri. Participarea la târgurile internaționale rămâne principala activitate vizibilă, importantă și obligatorie a Ministerului Turismului, care este obligat să performeze.
Opinia unui specialist în turism cu o experiență de 50 ani este că Ministerul Turismului trebuie să înțeleagă că e dator întregii populații a României. Această instituție coordonează exportul de servicii al țării.
Propunem trei criterii de evaluare a performanței profesionale a Ministerului Turismului: numărul total al turiștilor care vin în România, numărul de nopți-cazare per turist, respectiv contravaloarea anuală a exportului de servicii, se arată în comunicatul de presă remis DC News.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
