Duminică, în Portugalia, partidul primului ministru Pedro Passos Coelho a obținut 39% din voturi, deși a adoptat măsuri dure de austeritate, printre care creșterea taxelor și reduceri de salarii și pensii. Opoziția nu a reușit să obțină decât 33%.În Grecia, Alexis Tsipras a reușit la rândul său să câștige alegerile anticipate, deși a acceptat un plan de austeritate impus de creditorii internaționali.
Cum se explică prăbușirea dramatică a popularității lui Traian Băsescu și scorul PDL, care nu a avut curaj să candideze singur, în 2012, când alianța pe care a format-o nu a obținut decât 17 procente?
Austeritatea, o decizie personală
”Sunt două motive, susține politologul Alfred Bulai. În primul rând, a fost imaginea teribilă de improvizație. Românii nu trăiau sentimentul că este criză. Nimeni nu a vorbit de criză, nici în 2009, nici în primele luni ale anului 2010. Dimpotrivă, fuseseră transmise mesaje puternice: pe noi nu ne atinge criza, nu este nicio problemă. Din senin, Traian Băsescu a venit și a anunțat că trebuie reduse salarii, pensii. A părut o decizie personală a lui Traian Băsescu, mai ales că datele problemei s-au schimbat rapid: a venit CCR, au renunțat la tăierea pensiilor, au crescut TVA. De aici impresia de improvizație, de haos. În Portugalia s-a discutat doi-trei ani, până să se ia măsurile de austeritate. Coaliția aflată la guvernare a anunțat că va lua măsurile respective, înainte de alegeri, nu după ce câștigase cu un mesaj pe dos”.
Rânjetul, o imagine total nefericită
Cât a contat prestația lui Traian Băsescu, în momentul când a anunțat tăierile de pensii și salarii?
”Enorm. A impresionat celebrul rânjet: a râs cu detațare, a avut un ton ca și cum poporul era de vină și trebuia pedepsit. Modul în care a făcut anunțul a fost total nefericit, a stârnit revolta oamenilor. Sancțiunea aplicată partidului i se datorează în mare măsură. Mai ales că Emil Boc era perceput ca un executant al ordinelor lui Băsescu, la fel partidul”.
Nimeni nu ne-a cerut austeritate
Cum se explică menținerea lui Tsipras, în ciuda eșecului?
”Tsipras a transmis mesajul că a luptat pentru greci, că a fost de partea poporului. Iar adversarii erau prea puternici: UE, Germania. În plus, presa occidentală a reușit să-i ostilizeze pe greci,au fost stârnite sensibilități și un curent naționalist, după unele exagerări (grecii sunt leneși, nemții îi duc în spate). Tsipras a arătat că luptă pentru alegători, iar dacă a fost înfrânt a fost pentru că presiunile erau prea mari. În 2012, primul care a făcut reproșuri românilor a fost Băsescu, într-un moment în care nicio instituție internațională nu ceruse public tăieri de pensii și salarii”.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
