Totuși, acest lucru se întâmplă de aproape un an. Celelalte formațiuni parlamentare au susținut guvernul PNL în timpul crizei sanitare, asigurând o majoritate, dar condiționând-o de rezolvarea crizei. Între timp, partidul și-a consolidat poziția la nivelul parlamentului. În plus, guvernând în stare de alertă, are prerogative suplimentare. Guvernul actual al PNL are, din acest punct de vedere, cea mai mare putere dintre toate guvernele postcomuniste. Starea de alertă descurajează partidele să se unească pentru a dărâma guvernul. Acest lucru a fost evident cu prilejul depunerii de către PSD a unei moțiuni de cenzură. Practic, moțiunea a eșuat deoarce nu a existat o voință parlamentară suficient de mare pentru a dărâma un guvern fără o bază solidă în Parlament, dar cu o puternică susținere din partea președintelui.
Este deja tot mai clar că această stare de lucruri va continua până la alegerile parlamentare, când va fi votată o nouă majoritate. Având în vedere datele prezentate de sondajele de opinie, PNL are șanse să obțină un rezultat bun și să preia din nou conducerea guvernului, eventual într-o coaliție cu USR sau cu UDMR.
După alegerile locale și parlamentare, România ar putea avea o guvernare de dreapta pe linie: președinte liberal, guvern liberal, parlament dominant liberal, administrație locală dominant liberală. Opoziția va fi, în aceste condiții, foarte slabă. Va fi un regim liberal forte, dedicat cel mai probabil marelui capital și distant față de problemele oamenilor. Criza sanitară va fi o armă, care va putea fi folosită ca și până acum, pentru a obține consimțământul populației. În aceste condiții, decizii strategice, cum ar fi privatizarea sănătății și a educației, nu vor mai putea fi oprite. În următorii patru ani, România ar putea experimenta din nou băsismul, dar la pătrat.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Acest articol reprezintă o opinie.
Ascultă în română
