Circa 86 de ambasade ale statelor străine îşi au sediul în Tel Aviv, în timp ce numai două - cea a Statelor Unite şi cea a Guatemalei - se află în Ierusalim, ambele transferându-se anul trecut. Ministrul de externe Yisrael Katz, numit în funcţie în februarie, lucrează în prezent la un plan destinat să încurajeze această prioritate pentru ca mai multe ambasade să ia o astfel de decizie, inclusiv prin rezervarea de fonduri pentru a ajuta guvernele care decid să facă acest salt, a informat duminică Israel Hayom.
Acest proiect ar urma să fie supus votului în guvern în cursul săptămânilor următoare. Textul deciziei cabinetului de miniştri va califica încurajarea unui număr mai mare de ambasade să se stabilească în Ierusalim drept 'un obiectiv diplomatic şi strategic naţional de primă importanţă', potrivit ziarului. Guvernul premierului Benjamin Netanyahu a descris recunoaşterea de către preşedintele american Donald Trump a Ierusalimului drept capitală a Israelului în decembrie 2017 drept un punct de cotitură 'istoric', care a fost urmat de relocarea Ambasadei SUA de la Tel Aviv la Ierusalim în luna mai anul trecut.
Guatemala a făcut un pas similar la scurt timp după aceea. Dar efortul pare să fi eşuat în cazul Paraguay în 2018. Preşedintele de atunci al Paraguay, Horacio Manuel Cartes, a decis transferul ambasadei, însă această decizie a fost anulată la scurt timp de succesorul său Mario Abdo Benitez.
Câteva misiuni comerciale, conduse de Australia şi Republica Cehă, de exemplu - au fost deschise la Ierusalim de către aliaţi apropiaţi ai Israelului, dar niciun progres suplimentar nu s-a realizat în privinţa mutării ambasadelor. Noua propunere vine după ce Katz a descoperit, la sosirea sa în funcţia de ministru de externe, că mai multe ţări au acceptat în principiu să-şi transfere ambasadele, dar au cerut Israelului să le întoarcă favoarea în diferite moduri şi nu au primit niciun răspuns pozitiv.
Honduras şi El Salvador sunt citate ca exemple în raport: cele două naţiuni au acceptat să-şi deschidă ambasade la Ierusalim, dar au cerut la schimb ca Israelul să-şi deschidă ambasade cu drepturi depline în capitalele lor. Israelul nu a acceptat niciodată aceste cereri. Alte ţări care nu sunt citate au cerut ajutor pentru dezvoltare sau ca Israelul să-şi utilizeze legăturile strânse cu SUA pentru a le deschide uşile la Washington, ori un ajutor financiar pentru a finanţa relocarea ambasadei. În orice caz, potrivit lui Katz, oficialii israelieni au refuzat sau nu au răspuns deloc.
Planul prevede rezervarea a 50 milioane de shekeli (12,5 milioane de euro) în bugetul de stat începând din 2020 pentru un fond care va fi sub controlul lui Yuval Rotem, director general în Ministerul de Externe, care va fi responsabil pentru a ajuta guvernele străine să găsească şi să achiziţioneze proprietăţi imobiliare în Ierusalim, să obţină autorizaţiile necesare din partea autorităţilor municipale şi a altor autorităţi publice şi chiar să răspundă la demersuri prin care s-ar solicita în schimb deschiderea unei ambasade israeliene în unele ţări. Palestinienii şi o mare parte a comunităţii internaţionale se opun transferului ambasadelor la Ierusalim pe motiv că aceasta înseamnă recunoaşterea suveranităţii exclusive a Israelului asupra întregului Ierusalim şi astfel împiedică un viitor stat palestinian să aibă capitala în jumătatea estică a oraşului.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
