Klaus Iohannis nota 6 – Nu pot să-i acord o notă mai mare pentru că a politizat subiectul legii recursului compensatoriu cu scopul de a distrage atenția opiniei publice de la alte subiecte mai importante și grave în consecințe, precum decizia CCR privind protocoalele sau refuzul său de a numi miniștri la Dezvoltare și Transporturi.
Ludovic Orban nota 6 – Precum ursul brun, a ieșit din bârlog după o lungă perioadă de hibernare și, până să se trezească la realitate, a cerut convocarea unei sesiuni extraordinare a Parlamentului care să ia în dezbatere amendarea sau abrogarea legii recursului compensatoriu. Opoziția, în frunte cu președintele Iohannis, a politizat subiectul crimei de la Mediaș, pentru a distrage atenția opiniei publice de la recenta decizie a CCR privind protocoalele. Să nu uităm că legea recursului compensatoriu a fost asumată de Guvernul Cioloș în noiembrie 2016, ca urmare a unei decizii CEDO, și trecută prin cele două Camere ale Parlamentului. Mai mult decât atât, a fost declarată constituțională de către CCR. În toate țările civilizate, la o anumită perioadă de timp, Parlamentul, Guvernul sau Președintele dau astfel de acte de clemență. În toată lumea, cei care beneficiază de astfel de măsuri recidivează. În Europa, media recidivei este în jur de 20%, în România, sub 10%.
Curtea Constituțională a României nota 10 – Pentru decizia de a admite sesizarea preşedintelui Camerei Deputaţilor referitoare la existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Ministerul Public, pe de o parte, şi Parlament, ÎCCJ şi celelalte instanţe judecătoreşti, pe de altă parte, pe tema protocoalelor de colaborare cu SRI din 2009 şi 2016. Indiscutabil, în ultimii ani, anumite instituții de forță și-au depășit limitele, atribuțiile și competențele constituționale și legale. Au interferat și, evident, că s-au înregistrat ingerințe în sfera de competență a altor instituții, puteri sau autorități. Protocoalele au încălcat grosolan Constituția și arată disfuncționalitatea unor instituții și lipsa unor pârghii de control reciproc între puterile statului. Aceste protocoale nu au făcut altceva decât să militarizeze actul de justiție. Nu există nicio scuză și niciun pretext spre a justifica o atare practică care pune sub semnul întrebării existența și funcționarea unui stat de drept și care a generat extrem de multe abuzuri și erori judiciare.
Emmanuel Macron nota 7 – În Franța a început „Marea dezbatere naţională", o strategie propusă de preşedintele Macron pentru găsirea de soluţii menite să dezamorseze criza „vestelor galbene". Macron a trasat liniile roşii ale consultării populare, lăsând deschisă uşa pentru o serie de reforme importante, cum ar fi referendumul la iniţiativa cetăţenilor. Din dezbatere, care se va încheia la jumătatea lunii martie, vor lipsi subiecte controversate, precum avortul sau pedeapsa cu moartea. Din punctul meu de vedere, este doar un joc de imagine, care nu știu în ce măsură îl va mai putea salva pe Macron. E a doua tentativă de a tempera mânia manifestanţilor, rămaşi mobilizaţi în ciuda anunţării unui plan de 10 miliarde euro pentru susţinerea puterii de cumpărare a categoriilor sociale mai sărace. Consultarea a fost contestată chiar înainte de a fi lansată. „Vestele galbene" îi neagă orice legitimitate, precizând că adevărata dezbatere este acum „în stradă". Ori, din punctul meu de vedere, reformarea unui stat nu se face în stradă și cu strada. De la apariția manifestanților, partidele au pierdut capital politic. Paradoxal, conform rezultatelor unui sondaj publicat miercuri, partidul lui Macron, La Republique en Marche (LREM, de centru), a crescut cu cinci puncte procentuale în decurs de o lună şi se situează din nou înaintea formaţiunii conduse de Marine Le Pen, Rassemblement National (RN, de extrema dreaptă), în perspectiva alegerilor europene. În ipoteza în care mișcarea „vestelor galbene" se va transforma în partid, LREM ar rămâne pe primul loc, cu 23%, iar RN ar ajunge la 18,5 %.
Theresa May nota 8 – Camera Comunelor a respins, marţi, proiectul de Acord Brexit negociat de Cabinetul May cu liderii Uniunii Europene. În favoarea Acordului privind ieşirea Marii Britanii din UE au votat 202 membri ai Camerei Comunelor, în timp ce 432 s-au pronunţat împotrivă. Niciun prim-ministru de la Winston Churchill până în prezent nu s-a confruntat cu un vot atât de categoric. Cu toate acestea, îi dau 8 pentru că, la o zi distanță de la votul umilitor, a trecut, deși la limită, de moţiunea de cenzură depusă de opoziţia laburistă. A reușit să rămână în funcţie, însă e obligată să găsească soluţii pentru depăşirea impasului privind finalizarea Brexit. În contextul actualei crize politice, se conturează câteva posibilităţi: renegocierea acordului actual, organizarea unui nou referendum, convocarea alegerilor anticipate sau renunţarea la Brexit. Indiferent de calea urmată, Brexit deja a generat pierderi de miliarde de lire pentru regatul britanic. Multe instituții financiare și europene au părăsit Londra în favoarea altor capitale europene.
Donald Trump nota 8 – În jur de 800.000 de angajaţi federali americani sunt acasă sau lucrează fără plată în timpul blocajului privind finanţarea zidului de la frontiera cu Mexicul. Este cel mai lung blocaj din istoria Statelor Unite. Durează deja de mai mult de o lună de zile. Pentru a debloca bugetul federal, Trump poate decreta „starea de urgență națională", dar în continuare amână decizia. Acesta este și motivul pentru care îl depunctez. Decretarea stării de urgență ar permite Administrației Trump alocarea celor 5,7 miliarde dolari ceruți de Pentagon pentru construcția zidului, fără a mai fi nevoie de aprobarea Congresului, controlat la Camera Reprezentanților de democrați. A demisionat și șeful Pentagonului, James Mattis, un militar de carieră. Din ce în ce mai mulți grei din Administrația Trump îl părăsesc pe președinte. Încă de anul trecut anticipam că va avea astfel de probleme. În altă ordine de idei, urmează a doua sa întâlnire cu Kim Jong Un. Cel mai probabil, va avea loc la finalul lunii februarie. Prima întâlnire dintre cei doi a avut loc în 2018. Cu acea ocazie, Kim Jong Un a promis că ţara sa va renunţa la arsenalul nuclear în schimbul ridicării sancţiunilor americane impuse Phenianului. Până acum, nu am văzut măsuri concrete din partea liderului nord corean.
Notele au fost date în cadrul emisiunii „Borza Analytica".
VEZI ȘI: Isărescu, OUT. Un deputat a răbufnit: AJUNGE!
VEZI ȘI: Borza: Israel i-a dat o lecție lui Iohannis
Video
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
