Invitatul de onoare al evenimentului de la UVT a fost directorul Departamentului de Lasere al proiectului Extreme Light Infrastructure - Nuclear Physics, Ioan Dăncuş, care a pregătit o prezentare a ELI-NP, intrând în direct cu cercetătorii proiectului pentru discuţii libere cu auditoriul timişorean, în timp ce în faţa sălii a fost creat un sistem de realitate virtuală care a reprezentat designul experimentelor în derulare. Ioan Dăncuş a declarat pentru AGERPRES că cercetarea nu are limite, iar ceea ce se face la ELI-NP va ajunge la un nivel pe care nici nu îl imaginăm acum, aceasta fiind, de altfel, partea cea mai interesantă. 'Nu facem cercetare pentru ceea ce cunoaştem, ci pentru ceea ce nu cunoaştem', a adăugat el. Ca produse secundare cercetării primare, există o serie de dezvoltări tehnologice de care avem neapărată nevoie şi care, unele dintre ele, îşi pot găsi aplicaţie în societate, exemplul clasic fiind internetul, care a venit dintr-o nevoie de comunicare între cercetători, iar acum este nelipsit din viaţa tuturor. La întrebarea ce va fi dincolo de internet, Ioan Dăncuş a răspuns: 'Conectarea noastră într-un sistem global este relativ naturală. (...) Internetul este una dintre metodele de a interacţiona şi de a fi oameni în societatea din jurul nostru. Modul în care vom modifica internetul şi modul în care ne vom adapta internetului depind de cum vom evolua. Prin aceasta, din punctul meu de vedere, nu dezumanizăm omenirea; suntem tot oameni, deşi ştim că pământul nu este centrul universului. Cunoaşterea, cercetarea nu dezumanizează, ci transformă cunoştinţe, concepte. Nu ne transformă nici în roboţi. Unul dintre elementele importante în dezvoltarea noastră actuală este tocmai să învăţăm să conlucrăm cu roboţii şi cu inteligenţa artificială. Calculatorul este foarte bun în rezolvarea unui anumit tip de probleme, iar omul, în altele. Dacă înţelegem lucrul acesta şi concentrăm educaţia spre interoperabilitatea omului, nu o superspecializare, cu atât reuşim să facem aceste lucruri mai bine'. Prorectorul UVT, Mădălin Bunoiu, a subliniat că 'Noaptea Cercetătorilor' este un eveniment care vrea să scoată în evidenţă rolul cercetării şi al celui care lucrează în cercetare în societate şi în dezvoltarea acesteia. 'Noi pregătim o expunere despre fizică, surpriza va veni de la un parteneriat la distanţă pe care îl avem cu proiectul de cercetare pe celebrul laser de la Măgurele, care este deja operaţional (...). Mai avem pregătite o serie de surprize şi pentru mai tinerii cercetători, copii şi elevi, care vor fi angrenaţi la Experimentarium în experimente în care pot merge să pună mâna, să-şi facă propriile experimente, arătând că fizica şi ştiinţa, în general, sunt la îndemâna oricui. Toată această pasiune a tinerilor, care este entuziasmantă la tineri, se pierde la un moment dat, iar aici este rolul nostru, al cadrelor didactice, să refacem ştiinţa frumoasă', a spus Mădălin Bunoiu. 'Noaptea Cercetătorilor' a fost marcată şi de Universitatea Politehnica Timişoara, printr-o serie de experimente ştiinţifice şi discuţii, în campusul IT, Nokia.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
