În fiecare an, pe 24 iunie, românii celebrează sărbătoarea Sânzienelor. În noaptea ce precede această zi, minunile sunt posibile, forţele benefice, dar şi cele malefice stăpânesc Pământul. Şi tot în 24 iunie se sărbătoreşte, începând din 2013, Ziua Internaţională a Iei.
În tradiţia creştin ortodoxă, 24 iunie este ziua Naşterii Sfântului Ioan Botezătorul, eveniment ce pregăteşte minunea naşterii Mântuitorului dintr-o fecioară.
George Healy, Portretul reginei Elisabeta în costum popular românesc
Ziua Sânzienelor ar avea la origine un cult roman pentru zeiţa Diana, numele de Sânziana, aşa cum este cunoscută sărbătoarea autohtonă în special în Ardeal, provenind din „Sancta Diana”, în timp ce în Muntenia şi Oltenia se sărbătoreşte Drăgaica, după numele slav.
„Pârvan presupune că Diana daco-romană (Diana sancta, potentissima) era aceeaşi divinitate cu Artemis-Bendis a tracilor (Herodot, IV, 33). Această echivalenţă, oricât de probabilă ar fi ea, nu este încă demonstrată, dar nu este nici o îndoială că sub numele roman al Dianei s-ar ascunde, sincretizată sau nu, o zeiţă aborigenă. Or, cultul acestei zeiţe a supravieţuit după romanizarea Daciei şi numele de Diana se găseşte în vocabula românească zâna. Diana Sancta din Sarmizegetusa a devenit Sânziana (San(cta) Diana), figură centrală a folclorului românesc. Continuitatea religioasă şi lingvistică a fost asigurată mai ales datorită faptului că procesul de transformare a avut loc într-un mediu popular, adică rural (campestru şi silvestru)”, scria Mircea Eliade.
Creaţie Carolina Herrera
Legendele spun că Sânzienele sunt fete foarte frumoase, care trăiesc prin păduri sau pe câmpii. Ele se prind în horă şi "dau puteri" deosebite florilor şi buruienilor, care pot deveni plante de leac, bune la toate bolile. În popor se crede că în noaptea Sânzienelor zânele zboară prin aer sau umblă pe pământ. Ele cântă şi fac să rodească holdele, înmulţesc păsările şi animalele, tămăduiesc bolnavii, apără semănăturile de grindină. Dacă oamenii nu le sărbătoresc, Sânzienele se răzbună, amintindu-şi că fac parte din familia Ielelor.
Bătrânii povestesc că, în noaptea de Sânziene, ielele se adună şi dansează în pădure. Cine le vede rămâne mut pentru totdeauna sau damblageşte. Tot ei cred că cine nu le respectă poate avea parte de multe nenorociri: cel care spală, coase sau mătură în acea zi poate muri înecat ori fulgerat.
Asociate solstiţiului de vară, Sânzienele sunt, în tradiţia populară, zânele vesele ale belşugului, ale cântecului şi dansului.
În noaptea ce precede această zi, minunile sunt posibile, forţele benefice, dar şi cele malefice stăpânesc Pământul.
Alaiul Sânzienelor
În Noaptea de Sânziene se fac focuri în care se aruncă substanţe cu arome puternice, băieţii agită făclii, se strigă şi se cântă din bucium. Localnicii din satul bistriţean Maieru păstrează obiceiul vechi de câteva sute de ani ca, în ajunul sărbătorii de Sânziene, să aprindă focuri prin care sar pentru a se purifica.
Practicile legate de cunună, aprinderea unei torţe de către flăcăi, torţă numită făclia de Sânziene, alte caracteristici specifice Sânzienelor, îi îndreptăţesc pe etnologi şi folclorişti să considere această sărbătoare drept una a Soarelui.
La baza acestor ritualuri stau florile galbene numite sânziene ce cresc în poieni şi care sunt culese de fete, în muzica şi chiuiturile flăcăilor, pentru a le împleti apoi în formă de cerc pentru fete şi de cruce pentru băieţi. Cununile se pun în casă, pe porţi, la ferestre, pe şuri, pe stupi şi chiar pe ogoare, în credinţa că ele vor ocroti casa şi gospodăria, vor aduce noroc, sănătate şi belşug.
Hora Sânzienelor
Fetele îşi aruncă aceste cununi pe un acoperiş, cele care rămân prinse prevestind măritişul apropiat, sau peste vite: dacă nimereşte una tânără, fata se va căsători cu un tânăr, iar dacă i se prinde cununa într-una bătrână, un om în vârstă îi va fi alesul.
Pentru a-şi vedea sortitul, fetele dorm în noaptea de Sânziene cu un bucheţel din aceste flori sub pernă. De asemenea, dacă le poartă în păr sau la sân, fetele, dar şi femeile măritate vor fi mai atrăgătoare şi mai drăgăstoase.
Hora cu steagul Drăgaicelor
Un alt obicei este alaiul Drăgaicei – cea mai frumoasă şi mai cuminte dintre fetele satului, care colindă alături de alte tinere îmbrăcate în alb. La răscruci, fetele se opresc şi fac o horă cântând. Se mai obişnuieşte şi ca fetele să fie udate de flăcăi, care umblă prin sat din zorii zilei cu flori de sânziene la pălării.
“În alte locuri din țară, sărbătoarea se numește Drăgaică. Câteva fete frumoase se fac Drăgăici. Una dintre ele se îmbracă în mireasă. Ea are puteri deosebite, dă bob grâului, miros florilor... După ce a fost Mireasă-Drăgaică, fata nu se poate căsători timp de trei ani. De trei ani are nevoie să se curețe de forțele luminoase cu care s-a impregnat într-o singură zi!”, scria Irina Nicolau în Ghidul sărbătorilor românești
Tot de Sânziene există un ritual al spălării cu rouă. Roua trebuie adunată în zori de pe plante, în locuri necălcate, pe o pânză albă, stoarsă apoi într-o oală nouă. Bătrânele care se ocupă de asta aduc apoi roua în sat, fără a vorbi pe drum şi evitând să întâlnească pe cineva. Cu această rouă se vor spăla fetele care vor să se mărite repede, dar şi femeile măritate care vor să fie iubite de soţi şi să aibă copii frumoşi şi sănătoşi.
Culesul florilor de sânziene
O superstiţie care se referă tot la dragoste spune că îndrăgostiţii care fac împreună baie în râu sau în mare de Sânziene se vor iubi toată viaţa.
„Unii spun că în noaptea aceasta, exact la miezul nopţii, se deschid cerurile. Nu prea înţeleg cum s-ar putea deschide, dar aşa se spune: că în noaptea de Sânziene se deschid cerurile. Dar probabil că se deschid numai pentru cei care ştiu cum să le privească…”, scria Mircea Eliade.
“La Sânziene se înjumătăţeşte anul, iar la miezul zilei Soarele joacă pe cer”. E ziua în care vara începe să dea înapoi, iar cucul amuţeşte, căci a cântat neîntrerupt trei luni. În dimineaţa de Sânziene fetele se spală goale în rouă pentru a fi drăgăstoase.
Sânzienele sunt şi o sărbătoare a iubirii, e ziua în care e bine să faci dragoste, căci Sânzienele aduc bucurie şi rod celor care le serbează. La Sânziene păsările se jelesc căci începe vara să dea spre iarnă. Bărbaţii dau flori fetelor, căci de Sânziene, florile şi tot câmpul încep să dea-napoi. Sânziana umblă în această zi, cea mai lungă din an, pe de-asupra pământului, cântă şi dansează, însoţită de zâne tinere fecioare, purtând toate cununi de flori pe cap şi spice de grâu.
Noaptea de Sânziene
În Noaptea de Sânziene înfloreşte şi „iarba-fiarelor”, care va lumina în întuneric ca aurul, iar la răsărit va picura sânge, lăsând urme roşiatice pe pământ. I se mai spune „iarba-tâlharilor”, pentru că hoţii şi haiducii pot deschide orice încuietoare cu ea. Tot atunci se culege „nebunariţa”, cea mai veche plantă folosită în ritualurile magice, folosită de vrăjitoare pentru a putea zbura.
Sărbătoare câmpenească de Drăgaica
24 iunie e altă sărbătoare compusă din straturi. În funcție de zonă, unul sau altul dintre staturi are rolul principal. În Bucovina, de pildă, Sfântul Ion de Vară se bucură de o ținere specială, fiind identificat cu Sfântul Ioan cel Nou, ale cărui moaște se află la Suceava. Oamenii merg acolo în pelerinaj [...] În alte locuri, greutatea sărbătorii este dată de relația cu Sânzienele, niște zâne bune care zboară noaptea prin văzduh.
O lume în care fantasticul, magia domnesc pentru o noapte, cea a solstiţiului de vară, generator de sărbători încărcate încă de o simbolistică specială, mai ales în lumea anglo-saxonă sau în cea nordică.
Principesa Maria
Atmosfera magică a acestei sărbători păgâne a inspirat creaţii literare remarcabile, dacă ar fi să amintim numai Nopţile de Sânziene de Mihail Sadoveanu, Noaptea de Sânziene, de Mircea Eliade, Jocul Ielelor, de Camil Petrescu, Hora Domniţelor de Radu Stanca… titluri de referinţă ale literaturii române pornite de la simbolistica zânelor despre care se credea că susţin echilibrul lumii, că pot aduce fericirea, dar şi orbirea, pierderea minţii sau chiar moartea celor care le priveau jocul, se prindeau în hora lor sau încercau s-o rupă.
Henri Matisse, La Blouse Roumaine
Şi pentru că trăim în secolul al XXI-lea, marcat de globalizare, dar şi de dorinţa acută de păstrare a identităţii, asociaţia non-profit La Blouse Roumaine a propus, de sărbătoarea Sânzienelor, Ziua Universală a Iei, care a căpătat amploare internaţională graţie La Blouse Roumaine on-line community, ce s-a format spontan pe Facebook pe 7 noiembrie 2012 şi care numără peste 18.000 de membri. Românii din toată lumea văd în acest element al costumului popular un simbol al identităţii şi creativităţii populare româneşti.
În 21 ianuarie 2013, La Blouse Roumaine a propus ca ziua de 24 iunie, Sânzienele, să marcheze celebrarea Iei româneşti. Evenimentul s-a bucurat de un succes imens, fiind sărbătorit, încă din primul an, pe 6 continente, în peste 50 de ţări din lume.
În afara României, evenimentul a cuprins oraşe din Franţa, Grecia, Statele Unite, Spania, Italia, Irlanda, Serbia, Norvegia, Indonezia, Germania, Olanda...
Croită în formă de cruce, dintr-o singură bucată de pânză, cu o deschizătură în partea de sus, ia este de fapt o cămaşă de sărbătoare, din pânză albă, bumbac, in sau borangic, împodobită cu broderii. Tehnica decorării ei s-a transmis de la o generaţie la alta. Motivele sunt stilizate, geometrice sau inspirate de natură.
Regina Maria iubea deopotrivă portul popular şi stilul Art Nouveau
Fineţea şi eleganţa materialelor folosite, croiul şi armonia cromatică au făcut din această piesă vestimentară, de multe ori, obiect de artă. Principese, regine, boieroaice au apreciat-o, de-a lungul timpului, la fel de mult ca pe realizările marilor case de modă ale vremii.
Adoptarea la Curte a modei costumului tradiţional românesc i se datorează Reginei Elisabeta, care a încurajat doamnele din suita ei să se înveşmânteze în straiul tradiţional. „Oare există tablou mai încântător decât o ţărancă româncă, îmbrăcată în costum popular, cu fustă roşie sau oranj, cu broboada galbenă aruncată peste cozile negre, cu ochi mari, negri şi luminoşi, cu ulciorul verde pe cap, grăbindu-se spre casă, sau o doamnă româncă, cu veşminte splendide, cu un minunat văl alb sau galben, lucrând la războiul de ţesut?", scria Regina în introducerea la cartea The Art of Tatting, scrisă de prietena sa, Lady Katerin Hoare, apărută la Londra în 1910. Un portret al ei, semnat de pictorul american George Healy, o prezintă, de altfel, în costumul naţional de Muscel.
Creaţie Yves Saint Laurent
Elegante ţinute Yves Saint Laurent
Costumul naţional devenise o piesă de vestimentaţie nelipsită din garderoba doamnelor şi a tinerelor fete. Anuarul naţional al României pe anul 1903 indică patru adrese de unde se puteau achiziţiona costume naţionale. Vestita firmă “Djaburov” şi Bazarul Societăţii “Furnica”, aflată sub patronajul reginei Elisabeta, erau cele mai importante.
Dar cea care a “promovat”, cum am spune astăzi, ia de la portul popular la “fashion” a fost Regina Maria.
“În a doua jumătate a secolului XIX se întâmplă ceva deosebit. La noi se instaurează o dinastie străină care este fermecată de acest costum popular. În momentul în care Regina Maria se îmbracă în costum popular, boieroaicele fac la fel. Chiar sunt obligate, pentru că în invitaţiile la palat se preciza ca ţinuta obligatorie să fie portul popular”, afirma istoricul Georgeta Filitti, amintind că, până la Primul Război Mondial, costumul românesc cunoaşte o strălucire deosebită: se comandă, se cumpără, se exportă în străinătate, se fac filmări, ajungând în rândul elitelor.
Regina Maria apare singură, alături de membri ai familiei regale sau de doamnele de la curte, în minunate straie tradiţionale, pe care a dorit să le facă cunoscute întregii lumi.
Primul concurs de frumuseţe de pe teritoriul României, la Expoziţia Jubiliară organizată în 1906 în parcul Filaret din Bucureşti, a fost câştigat de o tânără din Sălişte, îmbrăcată într-un splendid costum popular.
Ceva mai târziu, în 1940, Henri Matisse termina pictura La blouse roumaine, începută în 1939, inspirată de iile româneşti dăruite de pictorul Theodor Pallady. El se înscrie, de altfel, într-o serie de opere cu acest subiect. Motivul iniţial al tinerei cu un corsaj extrem de larg s-a păstrat de la început până la sfârşit. Pictorul s-a întors însă de mai multe ori la fond, eliminând treptat decorul de flori şi fotoliul pentru a lăsa figura şi mânecile să invadeze tot spaţiul. Această piesă vestimentară, remarcabilă atât prin mânecile sale bufante, cât şi prin albul decorat cu motive geometrice şi vegetale, leagă printre altele două opere ale artistului „Bluza românească” şi „Visul”. Matisse îi mărturisea lui Pallady într-o scrisoare că realizarea „Visului” a durat un an.
Matisse, pictură din seria inspirată de ia românească
Tablourile lui Matisse cu ia românească l-au inspirat, după aproape patru decenii, pe creatorul de modă Yves Saint Laurent, care le-a dedicat colecţia sa haute couture de toamnă-iarnă 1981, prezentată la Paris şi intrată de-acum în istoria modei. „A fost, în mod clar, o poveste de dragoste. Când a decis să facă o colecţie «românească», a fost cu totul neaşteptat. La vremea aceea locuia în Marrakesh, dar a fost oricum o dorinţă reală. S-a inspirat din ceva ce îi plăcea extrem de mult”, scria Didier Grumbach, decan al Institutului Francez de Modă.
În 2009, la un an de la moartea lui Yves Saint Laurent, colecţia a ajuns şi la Bucureşti.
Yves Saint Laurent a fost urmat de Kenzo sau Jean Paul Gaultier, care, la rândul lor, s-au inspirat din cămaşa populară românească după ce Nadia Comăneci a apărut îmbrăcată cu o ie.
Au urmat creaţii de Oscar de la Renta, Agatha Ruiz de la Prada, Anna Sui sau Philippe Guilet. Cântăreaţa Adele apărea, în 2013, în revista americană Vogue într-o creaţie Tom Ford, ce reinterpreta iile din zona Sibiului.
Bluză de Matthew Williamson
Fotografii din perioada interbelică, din colecţia britanicei Beryl de Zoete, alături de o incursiune în imagini a iei până la colecţiile vestimentare semnate de Yves Saint Laurent şi Tom Ford, au făcut istorie.
Ia, caracteristică portului naţional românesc, făcută din pânză şi împodobită cu alese cusături, este matricea noastră culturală, un simbol al identităţii şi al creativităţii spaţiului românesc, care dăinuie din timpuri străvechi. Materialele tradiţionale şi motivele aplicate (flori, fluturi sau elemente geometrice) reflectă şi astăzi conservarea moştenirii ancestrale, transmisă din generaţie în generaţie.
Creaţie Tom Ford
"Ia (…) este opera de vârf creată prin contribuţia nenumăratelor generaţii de femei. Ea comportă, încifrate în ornamente, aspiraţiile de bine, de fericire şi de frumuseţe ale poporului nostru. O îmbrăcăm pentru a ne confunda cu toţi acei care au contribuit la afirmarea noastră istorică. Este marca noastră identitară, care ne etalează cu toată demnitatea în rândul popoarelor lumii", declara dr. conf. univ. Varvara Buzilă.
Emilio Pucci, inspirat de ia românească
Şi anul acesta, Noaptea de Sânziene şi Ziua Internaţională a Iei sunt sărbătorite atât în ţară, cât şi în srăinătate.
La Bucureşti, vineri, pe 23 iunie, de la ora 19.30, ARCEN deschide Grădina Interioară a Școlii Centrale în Ajun de Sânziene, pentru un eveniment dedicat sărbătorii din „miezul verii” care marchează ziua „când se înjumătățește anul și când Soarele joacă pe cer”.
Pentru ediția din acest an, ARCEN a ales tema iubirii, cu semnificațiile și ritualurile de Sânziene legate de aceasta, pentru că „de Sânziene s-a logodit Soarele cu Luna”, după cum spun tradițiile, o zi în care dorul după sufletul pereche se accentuează și fiecare îl caută, îl visează sau chiar îl întâlnește. Tema va fi ilustrată prin fragmente din Nuntă în cer de Mircea Eliade și Adam și Eva de Liviu Rebreanu care vor fi citite în Grădina Interioară a Școlii Centrale.
Matisse, Visul
Între lecturi și muzică, ARCEN propune participanților discuții despre timpul sărbătorii și despre semnificația reluării praznicului an de an, despre cer și iubire, soare, cununi și colaci.
Aproape de miezul nopții vor fi citite scrisori de dor ticluite de scriitori contemporani, despre iubiri neîmplinite sau ce se pot împlini doar dincolo de lumea aceasta.
Seara va cuprinde și dans în jurul frasinului plantat în 1891, cântece la fluier și reinterpretări ale cântărilor populare, se vor împleti cununi de Sânziene și vor fi aruncate peste casă. Totul se va încheia la miezul nopții când se spune că „se deschid cerurile pentru cei care știu să vadă asta”.
Walking jazz Quartet
La Muzeul Ţăranului Român, sâmbătă, 24 iunie, de Sânziene, sunteţi invitaţi, între orele 12 şi 14, în Sala Acvariu, la la un atelier, o expoziție și povești despre plantele de leac cu Daniela Plugaru.
Cei prezenți vor asculta povești despre Sânziene, vor împleti coronițe, vor afla despre beneficiile sânzienelor și ale altor plante de leac.
În Sala Acvariu, veți putea admira o mică Expoziție cu Ii din Galeria de Artă Țărănească.
Ia, tezaur strămoşesc, în expoziţia de la ICR Beijing
De asemenea, participanții sunt rugați să aducă flori de câmp pentru împletirea coronițelor.
Coordonatori: Oana Constantin și Simona Hobincu
Muzeul Național al Satului ”Dimitrie Gusti” vă invită sâmbată, 24 iunie, de la ora 9:00 la ora 19:00, la evenimentul cultural La porțile soarelui. Sânzienele, să vă întâlniți pe ulițele satului cu frumoasele zâne și cu obiceiurile de vară!
Evenimentul propune restituirea către public a obiceiului practicat la solstiţiul de vară, Sânzienele sau Drăgaica, prin refacerea unor datini, credinţe, practici magice specifice înnoirii timpului în ziua de Sânziene, strâns legate de planta ce-i poartă numele – Sânziana.
Programul cuprinde: spectacol de datini, târgul meşterilor populari, atelier interactiv de creație, teatru de umbre.
Ansamblul Hora al Colegiului Naţional Al. I. Cuza din Alexandria, prezentat de actorul Alexandru Nicolae Mihai va încâta publicul, urmat de un Ateleier de creaţie intitulat În dialog cu meşteşugurile tradiţionale, în cadrul căruia Ioan Ioan Raduly din Şimoneşti, Harghita va face o demonstraţie de împletituir din nuiele.
Pe parcursul întregii zile este deschis şi Târgul meşterilor populari
Notte Bianca “Made in Italy”. Tot vineri, la ora 20, Institutul Italian de Cultură de la Bucureşti, vă invită la sărbătorirea începutului de vară.
Programul serii cuprinde un Conncert de jazz al formaţiei Walkin' Quartet, format din Stefano Raffaelli, Flavio Zanon, Enrico Tommasini şi Alan Michael Rosen, cu piese de pe albumul Made in Italy
El va fi urmat, la ora 22.00, de proiecţia, în grădina Institutului, a unui film de "commedia all'italiana" şi, la ora 24.00, de Spaghettata di mezzanotte, care, evident, nu are nevoie de traducere.
“Intrarea este liberă. Veniţi cât mai mulţi, însoţiţi de prieteni şi cunoştinţe!”, transmit organizatorii.
La Accademia di Romania in Roma, sub titlul Sânziene pentru o noapte, studentii români din Italia redescoperă tradiția și obiceiurile românești.
Vineri 23 iunie, începând cu orele 18.30, în Sala de Expoziții de la Accademia di Romania in Roma, se va desfășura evenimentul Sânziene: La notte magica, desfășurat cu ocazia Zilei Universale a Iei.
Evenimentul, organizat de Liga Studenților Români din Străinătate, Filiala Italia, sub patronajul Ambasadei României din Italia, Institutului Cultural Român și Accademiei di Romania din Roma, în colaborare cu Muzeul Județean din Botoșani, va fi o ocazie pentru a aduce în atenție obiceiurile ancestrale din Noaptea Sânzienelor și a redescoperi IA, simbol vestimentar a tradiției artizanale și a culturii române.
Pe lânga prezentarea obiceiurilor, Muzeul Județean din Botoșani va expune ii tradiționale din colecția sa. Vor avea loc de asemenea: o șezătoare cu artizanii Elena Dascălu și Ionica Danciu, prezentarea cărții Eu sunt femeie de Maria Cristina Tudose. În final, va evolua trupa Geeskoff, urmată de un aperitiv pe ritm de muzică cu Dj Snake și Dj Skinu.
Va fi prezentată IA românească, de la nașterea sa în diferitele zone din România până la folosirea ei de mari artiști, precum Matisse, și designeri de modă, precum Yves Saint Laurent și Jean Paul Gaultier.
Evenimentul studenților din Roma a devenit un trend începând de la prima ediție a Zilei Internaţionale a Iei, la care au participat mai mult de 150 de persoane. «IA nu este doar o îmbrăcăminte, ci și un simbol al inspirației care însoțește de mult dialogul româno-italian»: acesta este rezultatul cercetării studenților români din Roma asupra asemănărilor între iile românești și portul tradițional Italian, ce va fi prezentat publicului.
Liga Studenţilor Români din Străinătate - Filiala Italia este o organizaţie neguvernamentala, non-profit, apolitică şi echidistantă, formată din studenţi români aflaţi la studii în Italia. Scopul principal al ligii este acela de a promova valorile româneşti: încurajează implicarea în activităţi extracuriculare, oferind în acelaşi timp şansa dezvoltării diverselor abilităţi şi competenţe, acumulării de noi cunoştinţe şi experienţe, dar şi oportunitatea de a interacţiona cu diverse persoane pentru a adăuga o cărămidă la construcţia Europei de mâine.
Departe de Roma, la Beijing, Institutul Cultural Român în parteneriat cu Ambasada României în Republica Populară Chineză organizează, în 24 iunie, la sediul institutului, evenimentul Ia, tezaur strămoșesc, care prezenta publicului ia și portul tradițional românesc.
De asemenea, va avea loc vernisajul Expoziției de ie și de costume populare românești, ce va fi deschisă în perioada 24 iunie – 31 iulie 2017.
Evenimentul include prelegerea în limba chineză, cu titlul Valoare patrimonială şi spirituală: portul popular românesc, cu imagini semnificative ale portului tradițional specific fiecărei provincii. Această conferință a mai fost susținută de Irina Cajal Marin, subsecretar de stat la Ministerul Culturii din România, în cadrul evenimentului de succes Port, tradiții și obiceiuri la români.
ICR Beijing a pregătit pentru public un moment artistic (câțiva elevi ai Cursurilor de Limba Română - Grupa Persoanelor Adulte vor recita versuri de Mihai Eminescu), o paradă a costumelor și dansurilor populare românești Țarina și Hora, prezentate de opt chinezoaice care au participat la cursurile de dans popular românesc în perioada 13 martie – 30 mai 2017.
Vor fi expuse pe panourile din Sala de Bibliotecă și din Sala de Expoziție imagini foto cu oameni în costume tradiționale și frumuseți naturale ale României, fotografii care fac parte din expoziția România prin imagini, ce a fost deschisă publicului în perioada 29 noiembrie 2016 – 20 februarie 2017.
Cu acest eveniment, ICR Beijing marchează încă o dată Ziua Universală a Iei, după ce a organizat în anul 2016 o expoziție de mare succes de ie și costume populare românești. Portul românesc a fascinat și a atras sute de persoane din China cu ocazia organizării evenimentului Port, tradiții și obiceiuri la români în patru orașe chineze, Beijing, Hangzhou, Shanghai și Tianjin, în perioada 28 mai – 8 iunie 2017.
Ziua Internaţională a Iei la Budapesta
Ziua Universală a Iei este marcată şi la Budapesta. Sâmbătă, 24 iunie 2017, de la ora 17.00, la sediul Institutului Cultural Român Budapesta, va avea loc vernisajul expoziției Ia românească la Budapesta. La vernisaj va fi prezentă prof. Despina Bălteanu, meşter popular din Băile Herculane, România.
Expoziția, ce va fi deschisă până în 29 iunie, reunește aproximativ 30 de ii românești realizate de meșterul popular Despina Bălteanu și două costume populare complete, unul bărbătesc și unul femeiesc. Expunerea va fi completată vizual de prezentarea PowerPoint Ia românească, simboluri şi tradiții, de fotografii ce evidențiază aspectele infinit variate ale iilor, ale portului românesc, înscrise într-un tipar specific României, respectiv cu fotografii cu fanfara tradițională din zona Caraș-Severinului, pe un fundal muzical tradițional românesc.
În perioada 26 iunie-28 iunie, între orele 18.30-20.30, va avea loc un atelier de confecționare a iilor, unde Despina Bălteanu va îndruma participanții să îşi confecționeze şi să coasă singuri o ie după modele tradiționale. Participarea este posibilă în baza înscrierii prealabile, locurile fiind limitate.
Grădina Şcolii Centrale
Luni, 26 iunie 2017, de la ora 20.30, după primul atelier de confecționare a iilor va fi proiectată prezentarea PowerPoint Fanfara satului – o tradiție uitată!
Ziua Naţională a Portului Popular este marcatăla Chişinău, duminică, 25 iunie printr-o serie de manifestări organizate de Ministerul Culturii al Republicii Moldova, în parteneriat cu Institutul Cultural Român Mihai Eminescu din Chişinău, USAID, Agenția Suedeza pentru Cooperare Internațională și Dezvoltare, Centrul Naţional de Conservare şi Promovare a Patrimoniului Cultural Imaterial, Casa portului popular, Casa Cristea,Uniunea Meşterilor Populari.
Sărbătoare ARCEN de Sânziene
ICR Chișinău contribuie, ca partener trdițional al evenimentului, la manifestările dedicate portului național, devenit un adevărat patrimoniu cultural, prin susținerea prezenței în cadrul evenimentelor a cunoscuților colecţionari români Sebastian Paic și Laura Diaconu.
Sărbătoarea va avea trei componente prioritare: costumul de patrimoniu, costumul oaspete, costumul modern inspirat de cel tradițional. Ia – elementul de bază al costumului popular, va fi prezentată pe larg, Festivalul Iei devenind parte componentă a Zilei Portului Popular.
Expoziţia Portul popular la Chişinău
Evenimentul va fi completat de programul artistic în care vor evolua colective profesioniste și formații artistice de amatori din diferite raioane ale Republicii Moldova: orchestra Fluieraș, Cornelia Ștefăneț, Nicolae Glib, Nătălița Munteanu etc., baletul Black and White, Geta Burlacu și Jazz Orchestra Academiei de Teatru, Muzică și Arte Plastică sub conducerea lui Petru Haruță.
Evenimentul va avea loc la Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală din Chişinău.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
