Specimele includ două cranii parţiale fosilizate descoperite de specialişti de la Muzeul de Antropologie din cadrul Universităţii din Atena la sfârşitul anilor '70.
Cercetători de la Universitatea din Tubingen, Germania, şi Universitatea din Atena, Grecia, alături de profesorul Chris Stringer de la Muzeul de Istorie Naturală din Londra, Marea Britanie, au condus un nou studiu asupra specimenelor descoperite în peştera Apidima.
Rezultatul echipei de specialişti indică faptul că Homo sapiens ar fi ajuns în Europa în urmă cu cel puţin 210.000 de ani, cu peste 150.000 de ani mai devreme decât se estimase anterior.
Când am studiat prima oară două cranii umane fosilizate din peştera Apidima, am presupus că au fost găsite laolaltă şi că era suficientă datarea doar a unuia dintre ele după seriile uraniului. Însă, cu cât am studiat mai mult Apidima 1, cu atât mai puţin asemănător era acesta cu Apidima 2 şi cu fosile din Neanderthal - deşi nu s-a conservat decât o parte din partea din spate a craniului, semăna cu fosilele de Homo sapiens din ultimii 100.000 de ani.
Acum ştim, în urma datărilor suplimentare, că această fosilă de om modern este de fapt mai veche decât cea de Neanderthal din acelaşi sit, a adăugat specialistul.
Cercetător principal al studiului, Katerina Harvati, profesoară la Universitatea din Tubingen, a adăugat că aceste rezultate sugerează că cel puţin două grupuri de oameni au trăit în Pleistocenul mediu în zona care este acum sudul Greciei - o populaţie timpurie de Homo sapiens şi, mai târziu, un grup de oameni de Neanderthal.
Concluzia susţine ipoteza conform căreia omul modern s-a răspândit în afara Africii în mai multe ocazii, au notat cercetătorii.
Reconstrucţia craniului Apidima 1 a dezvăluit că acesta avea o formă înălţată şi rotundă - o trăsătură unică a omului modern, care contrastează profund de cea a omului de Neanderthal.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
