Promisiunea, în sine, nu ar provoca pagube de nesuportat, riscul e să se treaqcă la fapte. Dacă totul s-ar rezuma la a da din gură, n-ar apărea nicio criză. Au mai visat românii melci verzi pe pereți, vipere sau struți în curte și n-au păgubit decât trei proprietari de fabrică de ambalat melci, plus Andrei Tinu, mușcat de mână când a ridicat o reptilă spre camera de filmat.
Din păcate, statul român nu este capabil să genereze o strategie de dezvoltare, în niciun domeniu. Bulgarii au rezolvat problema, în turism, de exemplu, cumpărând planurile de la o firmă internațională cu experiență. Noi rămânem fideli managementului anatomic: le încropim pe picior, după ureche.
Dacă greșelile din turism ne lasă la fel de săraci cum am fost, greșelile din agricultură ne vor sărăci și mai tare. Sunt, deci, mai periculoase.
Pe scurt, statul va lua bani de la toți cetățenii săi, pentru a subvenționa produse pe care le vor consuma cetățenii altor state, ori, în cel mai bun caz, o minoritate națională, respectiv românii cu foarte mulți bani.
Mai precis, guvernul Ponta bate daraua pe sprijinirea agriculturii bio/ eco. În fine, a producției de lux, pentru mesele celor care pot plăti de trei ori mai mult pe aceeași chiflă.
Vezi cât trebuie să producă agricultura mondială pentru a evita o CATASTROFĂ de proporții planetare
Nimic nou sub soare. Germania, de pildă, a făcut acest experiment în domeniul energiilor verzi.A subvenționat centralele eoliene sau pe cele solare, din taxe încasate de la industria chimică, siderurgică sau a construcțiilor de mașini. Săptămâna trecută, guvernul a decis limitarea subvențiilor și a ridicat cota permisă producătorilor de energie poluantă. Economia se gripa din cauza costului uriaș pe care îl suporta fiecare fabrică și fiecare neamț era amenințat cu șomajul.
Un studiu efectuat de Comisia Europeană și publicat de recolta.eu arată că situația se repetă în agricultură. Fermele ecologice nu pot rezista decât dacă sunt intens subvenționate. Poate că moda bio/eco face ravagii în buticurile de lux din Dorobanți, dar pentru fițele protipendadei trebuie să plătească toți contribuabilii.
Afacerea este riscantă, pe termen lung. Același raport arată că agricultura extensivă, necesită mai multă forță de muncă decât cea convențională, intensivă. În prezent, există destui pensionari care pot ieși la prașilă, eco. Dar populația scade, vârsta medie a celor din rural crește, iar problemele sociale se agravează.
De unde să aibă fermierii bani pentru asigurări medicale, pentru taxe, pentru dezvoltarea infrastructurii, dacă productivitatea în agricultură scade, în loc să crească? Din subvenție, normal. Deci, în loc să fie un motor de creștere economică, agricultura bio va fi un consumator de fonduri produse la oraș.
Fără capacitatea de a industrializa produsele bio/eco, fermierii vor fi la mâna unor rețele internaționale de comerț, care vor exporta trufandalele în occident și subvențiile în propriile buzunare.
În cazul certificatelor verzi, au trecut cinci ani până când guvernul și-a dat seama că românii, la fel ca germanii, nu le pot duce. Mi-e teamă că vom pierde un deceniu sau două, în agricultură, dar timpul zboară când ronțăi mere poloneze sau șorici crescut cu soia din Brazilia.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
