Într-un comunicat de presă remis marţi, asociaţiile magistraţilor susţin că, pe lângă dispoziţiile privind desfiinţarea Secţiei de investigare a infracţiunilor din justiţie (SIIJ) şi revenirea la competenţele legale ale parchetelor existente anterior înfiinţării acestei secţii, îndelung solicitate de corpul magistraţilor români şi de entităţile internaţionale, proiectul de lege mai conţine şi o serie de dispoziţii, calificate de Ministerul Justiţiei drept 'garanţii procesuale solide pentru protejarea independenţei magistraţilor faţă de orice erori judiciare sau eventuale abuzuri'.
Prin aceste dispoziţii, aflate în stadiul de propunere, se doreşte ca punerea în mişcare a acţiunii penale faţă de un judecător sau procuror să se facă doar cu autorizarea prealabilă a procurorului general al României, iar trimiterea în judecată a judecătorilor şi procurorilor să se încuviinţeze de Secţia pentru judecători sau, după caz, de Secţia pentru procurori a CSM. Cele două asociaţii atrag atenţia că astfel de prevederi nu au fost niciodată solicitate de către magistraţii oneşti din România şi susţin că şi alte categorii sociale, cum sunt parlamentarii, ar putea să ceară privilegii asemănătoare.
'Propunerea Ministerului Justiţiei este cu totul inexplicabilă'
'Asemenea filtre în calea tragerii la răspundere penală a magistraţilor sunt în mod evident neconstituţionale, pentru că ar situa magistraţii deasupra cetăţenilor obişnuiţi. Mai mult, dacă astfel de modificări ar intra în vigoare, s-ar deschide calea spre crearea de privilegii şi pentru alte categorii sociale, cum ar fi parlamentarii. Propunerea Ministerului Justiţiei este, prin urmare, cu totul inexplicabilă. Arătăm că nu a fost sesizată nici Comisia de la Veneţia pentru emiterea unui aviz, absolut necesar într-un astfel de context', spun magistraţii. În opinia celor două asociaţii, încuviinţând trimiterile în judecată, ambele secţii ale CSM ar deveni un fel de superiori ierarhici ai procurorilor de caz, ceea ce ar contraveni art. 132 alin. (1) din Constituţia României.
'Pe de altă parte, după adoptarea, în cursul anilor trecuţi, a principiului separării carierelor în magistratură, aproape fără excepţii, nu se poate susţine sub nicio formă necesitatea implicării directe, nemijlocite, a unor organe administrative, cu atribuţii extrajudiciare, de tipul secţiei pentru judecători a CSM, peste activitatea obişnuită a unui procuror, sub forma încuviinţării trimiterii în judecată a judecătorilor cercetaţi penal.
De asemenea, propunerea de punere în mişcare a acţiunii penale faţă de un judecător sau procuror numai cu autorizarea prealabilă a procurorului general, în condiţiile în care recenta selecţie a procurorilor de rang înalt nesocoteşte flagrant recomandările Comisiei de la Veneţia, GRECO şi Comisiei Europene, apare ca fiind cu totul nepotrivită, încălcând fără dubii independenţa procurorului de caz şi creând un 'super-procuror', care se va bucura de impunitate totală, cât timp nu va avea cum să-şi încuviinţeze cercetarea propriei persoane. Nu în ultimul rând, încuviinţarea trimiterii în judecată efectuată de secţia pentru judecători a CSM, un organ pur administrativ, cu totul distinct de parchete, poate fi de natură a pune presiune pe completul de judecată învestit cu soluţionarea ulterioară a acelei cauze penale', mai spun cele două asociaţii.
Reglementări fără precedent
Conform acestora, crearea unui corp de magistraţi incoruptibili, oneşti şi profesionişti nu presupune acordarea unor astfel de imunităţi de care niciun cetăţean obişnuit nu se 'bucură'. 'În consecinţă, astfel de reglementări, pe care nici măcar fosta guvernare, ale cărei proiecte în domeniul justiţiei au fost profund criticate de Comisia Europeană, Consiliul Consultativ al Judecătorilor Europeni, Consiliul Consultativ al Procurorilor Europeni, GRECO, Comisia de la Veneţia, nu a îndrăznit să le propună, reprezintă un fapt regretabil şi nescuzabil, de natură să creeze prejudicii corpului onest al magistraţilor, motiv pentru care emitentul lor trebuie să îşi asume urgent răspunderea şi să procedeze în consecinţă la retragerea lor (respectiv a acelor reglementări care nu au legătură cu desfiinţarea SIIJ)', mai afirmă semnatarii comunicatului.
Punerea în mişcare a acţiunii penale faţă de un magistrat (procuror sau judecător) se poate face cu autorizarea prealabilă a procurorului general, se arată în proiectul de lege al Ministerului Justiţiei privind desfiinţarea Secţiei speciale, care prevede instituirea unor măsuri suplimentare pentru a proteja magistraţii de presiunile exercitate asupra lor prin denunţuri 'abuzive'. În proiectul de lege publicat marţi, MJ propune modificarea unor articole din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, în sensul în care anchetarea unui magistrat se face doar cu aprobarea procurorului general, iar trimiterea în judecată trebuie încuviinţată de CSM.
În expunerea de motive, MJ susţine că, 'în scopul asigurării unei protecţii adecvate a magistraţilor împotriva presiunilor exercitate asupra lor, împotriva abuzurilor săvârşite prin sesizări/denunţuri arbitrare, proiectul de lege prevede instituirea unor mecanisme suplimentare, cu rol de garanţie, în cazul în care aceştia au calitatea de suspect în dosare penale, reglementarea propusă asigurând, totodată, un echilibru între aceste garanţii şi necesitatea unui mecanism efectiv în materia răspunderii penale a magistraţilor, în situaţia existenţei unor probe sau indicii temeinice din care rezultă suspiciunea rezonabilă că persoana în cauză a săvârşit o infracţiune', potrivit Agerpres.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
