Expoziția (19 aprilie – 17 mai) organizată la sediul Bibliotecii Academiei Române, în Sala „Theodor Pallady", va fi vernisată pe 19 aprilie, ora 10.15, și va cuprinde piese spectaculoase – manuscrise, documente de arhivă, pagini de corespondență, carte rară, desene şi gravuri, care atestă dinamica și evoluția legăturilor istorice și culturale româno-franceze. Biblioteca Academiei Române (Str. Calea Victoriei 125, București).
Grație sprijinului diplomației franceze au fost posibile schimbări importante în spațiul românesc, așa cum a fost Unirea Principatelor Române și alegerea domnitorului Al. I. Cuza, în 1859, și mai târziu, venirea pe tron a lui Carol de Hohenzollern, în 1866. Nu putem să nu menționăm în acest context și faptul că sub influența culturii franceze și a arhitecturii pariziene, autoritățile române au încredințat marile comenzi publice unor arhitecți francezi care au transformat Bucureștiul, la jumătatea secolului XIX, în „Micul Paris". Amintim, de asemenea, înființarea în 1924 a Centrului Cultural Francez, la inițiativa lui Henry Foccilon, critic de artă și teoretician francez care a manifestat un interes deosebit pentru România.
De cealaltă parte, un număr important de români sau „acești români care au făcut Franța", așa cum i-a omagiat Philippe Étienne, fostul ambasador al Franței la București, au contribuit semnificativ în spațiul cultural francez. Vasile Alecsandri, Martha Bibescu, Anna Brâncoveanu de Noailles, George Enescu, George Oprescu, Nicolae Iorga, Emil Cioran, Grigore Antipa, Panait Istrati, Benjamin Fondane, Eugene Ionesco sunt doar câteva dintre numele de mari români ale căror pagini au rămas în istorie și vor fi expuse cu acest prilej.
Coordonator program: Ioan Cristescu, Director MNLR; Curator: Gabriela Dumitrescu; Grafică: Petru Șoșa; Coordonator expoziție și catalog: Gabriela Dumitrescu; Coordonator MNLR: Andreea Balaban, arată un comunicat MNLR.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
