'E un concept nou de expunere legat de povestea noastră în acest oraş. Nu este istorică. Este practic o naraţiune care ne leagă, indiferent de generaţii şi tipul istoric trăit - o să vedeţi cum - privindu-ne chipul, colectiv însă, nu individual. Căci noi acasă avem un colţ al familiei unde norocoşii au şi fotografii cu străbunici, dar majoritatea cu părinţi şi bunici, rude colaterale, în sfârşit, dar niciodată n-avem imaginea de ansamblu a comunităţii pe un fir al aceleiaşi generaţii', a afirmat, la vernisaj, directorul Muzeului Municipiului Bucureşti, Adrian Majuru.
Potrivit acestuia, privind portretele unor bucureşteni, în mare parte anonimi, prin intermediul expoziţiei, se pot sesiza 'oscilaţiile de bine şi rău în funcţie de alegerile făcute sau de anvelopa ideologică a societăţii'.
'Şi să vedem care sunt oscilaţiile de bine şi rău în funcţie de alegerile făcute, de afecte, de sentimente, de cum ne-a fost în interiorul profesiei pe care ne-am ales-o şi am stat decenii de-a rândul, de anvelopa ideologică a societăţii, intolerantă sau tolerantă în funcţie de regimul politic, cât de mult ne-au lăsat să ne trăim viaţa şi cât de mult ne-au forţat să ne-o schimbăm într-o direcţie sau alta se va putea vedea privind portretele unor bucureşteni, în mare parte anonimi, căci de vedete suntem sătui, care şi-au putut comanda un portret: că e vorba de un tablou sau de o litografie sau de fotografii că sunt mai ieftine, până la cei mai norocoşi care şi-au pus portretul pe o medalie, iar alţii, cu adevărat norocoşi, pe o bancnotă pe care părinţii noştri au folosit-o şi o mai folosesc şi astăzi, căci îl avem pe George Enescu pe bancnotă, care a stat în Bucureşti', a spus Majuru.
Profesorul Cătălin Constantin, coordonatorul unei serii de conferinţe găzduite de Palatul Suţu, a apreciat că regăseşte în mecanismul voluntar al expoziţiei propuse de Adrian Majuru 'secretul greu de pus în cuvinte al schimbării vieţii cotidiene în mediul urban'.
'Despre cum se schimbă viaţa cotidiană au încercat foarte mult să scrie francezii, italienii, germanii şi procesul se lasă greu, sau de fapt nu se lasă povestit în cuvinte. Convingerea mea personală e că el se lasă exact povestit aşa cum apare în această expoziţie, în imagini, prin chipuri care lasă să se ghicească în spatele lor o poveste. N-o ştim pe de-a-ntregul, o ştim în frânturi, uneori nu o ştim deloc, dar aceste chipuri dau, într-o succesiune vizuală şi narativă, cheia vieţii cotidiene: cum se schimbă un oraş şi cum se schimbă felul de viaţă al oamenilor din acest oraş', a spus Cătălin Constantin.
Reunind o varietate de obiecte care păstrează memoria unui portret - fresce, tablouri, fotografii, litografii, numismatică, paranumismatică - expoziţia 'Oameni din Bucureşti. Oraşul şi chipul nostru' îşi propune să prezinte felul în care, în interiorul generaţiilor, s-au creat vase comunicante, de trăsături sufleteşti şi implicit de fizionomie, specifice unor profesii cu un câmp divers de activitate: militari, negustori-investitori, medici, avocaţi, pedagogi.
Un proiect de reconstrucţie facială al voievodului Mihai Viteazul, prezentat în urmă cu doi ani în expoziţia 'Figuri unificatoare', deschisă tot la Palatul Suţu, fotografii ale lui Lascăr Catargiu sau Alexandru Lahovary, o statuie a lui Nicolae Titulescu, medalii înfăţişând ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române, bancnote cu Carol al II-lea sunt tot atâtea exponate care se constituie în atracţii ale expoziţiei. Expoziţia, organizată de Primăria Municipiului Bucureşti prin Muzeul Municipiului Bucureşti, va putea fi vizitată până pe 30 ianuarie 2020.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
