DeCe News şi ProDemocraţia au simulat modul în care va decurge votul la alegerile comasate. Experimentul a dezvăluit erori tehnice de organizare grave. La un procent de prezenţă de la vot de 60% calculele arată că oamenii nu vor avea timpul fizic necesar pentru a vota. Mai mult decât atât, ştampilele de vot nu vor avea tuş suficient pentru a ştampila şase buletine consecutiv, iar în cabina de vot nu există tuşieră. Simularea ar fi trebuit făcută de Curtea Constituţională înainte de a se pronunţa asupra constituţionalităţii alegerilor comasate.
Asociaţia Pro Democraţia a experimentat astăzi, în parteneriat cu De Ce News modul în care problemele de ordin administrativ şi tehnic, sesizate public instituţiilor responsabile în multiple rânduri vor afecta procesul electoral. Astfel, trecând peste problemele legate de legitimitatea votului, relevanţa campaniei electorale în contextul în care acesta se va desfăşura pentru un număr de şase tipuri de candidaţi, lipsa de legitimitate democratică a noilor mecanisme electorale considerăm că una dintre cele mai importante disfuncţionalităţi care vor afecta sistemul electoral prin comasarea alegerilor este legată de ziua votului, de numărul crescut de buletine de vot şi de calitatea materialelor din secţia de votare. Scopul acestui experiment a fost evidenţierea unor erori tehnice semnificative care pot periclita sistemul de vot şi deci procedurile democratice, precum şi aducerea acestora în atenţia Curţii Constituţionale.
În altă ordine de idei, am vizat modul în care cetăţenii pot vota pe un număr de şase buletine diferite, pentru candidaţii la alegerile locale şi parlamentare, timpul destinat fiecărui vot şi modul în care calitatea materialelor electorale – ştampilă, buletine de vot, urne – pot afecta negativ procesul democratic.
Cum poţi să votezi în 3 minute
În urma experimentului, am constatat faptul că timpul mediu necesar unui candidat să voteze este de 3 – 3.5 minute. Menţionăm că participanţii la experiment sunt studenţi, deci susţinem că media poate creşte având în vedere votanţii mai în vârstă sau cei care au studii inferioare şi medii. În acest context, durata de vot se poate prelungi chiar la 4-5 minute. La un calcul simplu, listele electorale pentru o secţie de votare cuprinde aproximativ 1500-2000 de votanţi. Conform legislaţiei în vigoare (Hotărârea nr. 4 din 29/09/2008, emisă de către Autoritatea Electorală Permanentă), pentru acest număr de persoane ar trebui să existe cinci-şase cabine de vot. Astfel, concret, dacă avem 1500 de persoane pe lista permanentă, la care mai adaugăm listele suplimentare şi cele complementare, avem cinci cabine de vot şi un timp mediu de 3 minute, în cele 14 ore în care este deschisă secţia de votare, rezultă că în această perioadă pot vota aproximativ 1400 de persoane, fără a-i lua în calcul pe cei de pe listele suplimentare.
Dacă luăm exemplul unei secţii de vot din mediul rural, cu o medie de 2000 de persoane pe listele electorale permanente, cu un număr ideal de şase cabine de vot şi cu un timp mediu de votare pe care îl rotunjim la patru minute, în 14 ore votează doar un număr de 1260 de persoane, cu alte cuvinte 63% dintre potenţialii votanţi.
Datele utilizate pentru a determina mărimea listei electorale permanente au fost preluate din statisticile oficiale de la alegerile locale din anul 2008. De asemenea, specificăm faptul că experimentul nu a luat în calcul participarea reală la vot, întrucât intenţionează să demonstreze cum ar trebui să se desfăşoare procesul în condiţii de prezenţă maximă.
Dilemele votantului cu şase buletine de vot
În al doilea rând, o altă problemă tehnică descoperită în timpul experimentului este faptul că fiecare votant trebuie să aplice ştampila pe un număr de şase buletine de vot. Concluzia este că tuşul aplicat pe ştampilă nu rezistă uniform unui număr mare de aplicări, iar după cea de-a treia sau a patra ştampilare calitatea scade semnificativ. În acest sens, cea de-a şasea ştampilă a fost în toate cazurile aproape ilizibilă. Experimentul s-a realizat pe două tipuri de hârtie, coli obişnuite şi hârtie de ziar, parţial poroasă, materiale care nu absorb cerneala precum hârtia utilizată pentru tipărirea buletinelor de vot. De asemenea, considerăm că utilizarea ştampilelor la un număr semnificativ de utilizări poate determina deterioarea suportului de cauciuc şi deci scoate din uz ştampila respectivă.
În al treilea rând, numărul mai ridicat de buletine de vot poate ridica probleme şi în ceea ce priveşte introducerea lor în urnă. După cum a rezultat din experimentul nostru, votanţii trebuie să caute fiecare urnă în parte, fapt care poate prelungi procesul de votare. În plus, introducerea greşită în urne poate conduce la prelungirea timpului de prelucrare a datelor de către comisia biroului secţiei de votare.
Luând în calcul considerentele de mai sus, susţinem că aceste aspecte tehnice ar fi trebuit analizate în detaliu de către Curtea Constituţională, întrucât pot încălca prevederile constituţionale, prin restrângerea accesului la vot. De asemenea, considerăm că proiectul de lege întocmit de către Guvern a avut erori şi lipsuri semnificative, întrucât nu cuprinde calcule exacte asupra cheltuielilor, respectiv economiilor pe care le-ar fi determinat aplicarea unei astfel de legi. În acest sens, considerăm că nota de fundamentare nu a cuprins informaţii esenţiale privind urmările implementării legii privind comasarea alegerilor. În plus, analiza cheltuielilor nu era o prioritate a analizei Curţii Constituţionale, a cărei competenţe şi atribuţii trebuie să se manifeste în alte direcţii decât cele tehnice.
Vezi mai jos filmul VIDEO care demonstrează cât durează procesul electoral:
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
