'Ne aşteptăm ca promisiunea de a crea o zonă de securitate pentru a ne proteja frontierele de terorişti să fie îndeplinită în câteva luni. În caz contrar, noi singuri vom face asta', a declarat Erdogan într-un discurs transmis de televiziunea turcă.
'Răbdarea noastră nu este nelimitată şi nu vom aştepta la infinit ca această promisiune să fie pusă în aplicare', a adăugat el.
Preşedintele american Donald Trump a propus la mijlocul lunii ianuarie crearea unei 'zone de securitate de 30 km de-a lungul frontierei cu Siria', o idee susţinută de autorităţile turce care s-au declarat pregătite să implementeze un astfel de proiect.
Turcia susţine că aceasta răspunde necesităţii de a îndepărta de la frontiera sa miliţiile kurde siriene YPG, pe care le consideră drept 'teroriste', şi gruparea jihadistă Statul Islamic.
Dar miliţiile YPG, care controlează o mare parte din teritoriile în nordul Siriei şi care sunt aliate americanilor, se opun acestei iniţiative.
Rusia, unul dintre principalii actori ai conflictului sirian din 2011, a cerut la rândul său revenirea regimului sirian în zonele respective după retragerea planificată a forţelor americane.
Într-o convorbire telefonică duminică, preşedinţii Trump şi Erdogan au convenit să accelereze discuţiile în curs între generalii din cele două ţări privind proiectul acestei 'zone de securitate'.
Turcia, intervenție armată?
Turcia consideră YPG drept ramura siriană a Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK), care duce un război de gherilă sângeros pe teritoriul turc din 1984, şi se teme de apariţia de-a lungul graniţei sale a unui embrion al statului kurd, ceea ce ar putea alimenta veleităţile separatiste din interiorul Turciei.
Erdogan şi alţi responsabili turci afirmă de câteva zile că Turcia se bazează pe intervenţia sa pe teritoriul Siriei pe un acord pe care ea l-a semnat cu Damascul în 1998, conform căruia Siria s-a angajat să împiedice PKK să opereze în nordul teritoriului său.
Acordul, cunoscut sub numele de 'Protoclul de la Adana', a fost semnat în acest oraş din Turcia pentru a se pune capăt crizei dintre Ankara şi Damasc provocată de prezenţa în Siria la acea vreme a liderului PKK, Abdullah Öcalan, şi a bazelor acestei grupări.
Turcia consideră că protocolul respectiv îi conferă dreptul să intervină pe teritoriul sirian împotriva PKK şi a grupărilor afiliate, în lipsa unor acţiuni din partea regimului sirian împotriva acestora.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
