” Uniunea Europeană este pândită de pericolul birocratizării şi dacă în Europa centrală şi de sud-est se va realiza un proiect politic vizionar, adaptat marilor provocări ale prezentului, el va restabili nu numai demnitatea noastră intelectuală, dar va contribui la revigorarea Uniunii Europene şi la creşterea influenţei ei pe plan mondial”, a declarat el în cadrul conferinţei internaţionale '30 de ani de la prăbuşirea comunismului în Europa de Est.
Fostul preşedinte a apreciat că civilizaţia occidentală traversează o perioadă de decadenţă, aspect care are efecte pe termen lung asupra conştiinţei democratice.
”Din păcate pentru noi, cei care am idealizat-o, civilizaţia occidentală traversează acum o perioadă de decadenţă, marcată de trecerea de la economia reală la o economie speculativă, de la societatea bunăstării la societatea de consum, de degradarea sistemului politic prin populism şi demagogie, dispariţia liderilor vizionari şi înlocuirea lor cu manageri de mandate prezidenţiale sau guvernamentale, escamotarea realităţii prin limbajul politically correct, involuţia de la democratizarea culturii şi educaţiei la masificarea lor, cu preţul pierderii calităţii, deturnarea mass-media - altădată câinele de pază al democraţiei - spre obiective comerciale, acceptarea de către elitele intelectuale a manipulării pozitive în dauna adevărului ştiinţific pentru asigurarea fondurilor pentru cercetare şi a protejării mediului. Toate acestea au efecte pe termen lung asupra conştiinţei democratice', a adăugat Constantinescu.
Cultura democrației, amenințată
El a vorbit despre importanţa socială a guvernării prin 'cumpătare, virtute şi moderaţie', adăugând că revenirea la aceste valori morale ar putea reprezenta o alternativă la atitudinea 'indiferentă şi dispreţuitoare faţă de nevoile şi cerinţele celor trataţi doar ca o masă' de votanţi, producători şi consumatori. 'Cultura democraţiei este ameninţată la începutul mileniului trei şi de dominanta cultură post-modernă, care face inoperant recursul la idealurile părinţilor fondatori ai Uniunii Europene. Conducătorii politici, ca şi simplii cetăţeni, par să ignore importanţa socială a guvernării prin cumpătare, virtute şi moderaţie, valori morale esenţiale. Poate tocmai întoarcerea la aceste valori - în condiţiile în care costurile sociale ale guvernării sunt suportate din ce în ce mai greu, în care societatea se divizează accelerat între privilegiaţi şi dezavantajaţi - ar putea fi o sursă de reconstrucţie a politicului pe alte baze decât colectivismul impus în comunism sau individualismul egoist din capitalism. Revenirea la valorile morale poate fi o alternativă la atitudinea indiferentă şi dispreţuitoare faţă de nevoile şi cerinţele celor trataţi doar ca o masă de votanţi sau producători şi consumatori de bunuri ori informaţii. Secolul XX a adus o extraordinară libertate pentru toate minorităţile: rasiale, etnice, sexuale, profesionale, politice. Ce s-a pierdut este solidaritatea, care este o formă supremă a libertăţii, şi fundamentul puterii sociale de care avem nevoie', a precizat Constantinescu.
Există tentaţia destrăbălării colective, violenţă şi trădare
Totodată, el a remarcat că drumul spre democraţie este 'dificil şi plin de pericole', fostul preşedinte realizând o paralelă între perioadele de tranziţie post-comunistă şi Exod. 'Ce putem spune acum, după 30 de ani, este că drumul de la dictatură spre democraţie este lung, dificil şi plin de pericole. Nu poţi ştii niciodată dacă nu este reversibil. Mai putem spune că nu există un singur model care poate fi repede implementat oriunde. Există principii fundamentale comune, dar şi posibilitatea fiecărui popor de a-şi adapta aceste principii la tradiţiile şi la cultura sa. Acum, după 30 de ani, nu pot decât să îmi exprim dezamăgirea faţă de lipsa de viziune a unor lideri democratici din lumea de azi, faţă de proliferarea corupţiei, demagogiei, populismului, care pot fi folosite de duşmanii democraţiei pentru a compromite în ochii tinerei generaţii, care poate fi atrasă de mirajul unor personalităţi autoritare. Pentru cei care au trecut prin comunism şi au fost nevoiţi să străbată perioade de tranziţie post-comunistă, nimic nu este mai adevărat şi mai constructiv decât lectura Exodului. Noi înţelegem cel mai bine de ce i-au trebuit 40 de ani poporului evreu ca să ajungă în Ţara Sfântă, ce înseamnă închinarea la viţelul de aur, tentaţia destrăbălării colective, violenţa şi trădarea, necesitatea unei table de legi şi a pedepsei pentru nerespectarea celor zece porunci', a menţionat Constantinescu. El a subliniat că milioanele de victime ale comunismului au rămas în memoria istorică, un element care explică de ce popoarele din fostele ţări comuniste refuză să accepte demersuri totalitariste. 'Milioanele de morţi din lagărele comuniste pot părea pentru unii contemporani simple date statistice. Însă memoria istorică rămâne elementul care explică de ce popoarele din fostele ţări comuniste refuză să accepte demersuri totalitariste, indiferent de haina în care acestea se prezintă. Pedagogia libertăţii are nevoie de memoria suferinţei, deoarece, ca şi în cazul sănătăţii, percepem valoarea libertăţii atunci când nu o mai avem. Dar ce se va întâmpla atunci când ultimii supravieţuitori ai gulagurilor vor dispărea? (...) Din păcate, am constatat că democraţia nu este un ideal peren al fiinţei umane, ci mai degrabă un vis al celor lipsiţi de ea. Democraţia este însă cel mai bun instrument de împărţire a puterii', a mai afirmat el. Evenimentul, găzduit de Senat, a fost organizat de Fundaţia Română pentru Democraţie cu sprijinul Guvernului României, în colaborare cu Institutul de Studii Avansate pentru Cultura şi Civilizaţia Levantului, Senatul României şi Ministerul Afacerilor Externe.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
