Preşedintele arată în cererea de reexaminare transmisă preşedintelui Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, că actul normativ modifică substanţial Legea Educaţiei Naţionale nr. 1/2011, precum şi alte acte normative conexe. 'Unele dintre intervenţiile legislative aduse prin legea transmisă la promulgare sunt însă de natură să creeze probleme în aplicare şi să afecteze calitatea învăţământului, motiv pentru care se impune reanalizarea acestora de către Parlament', se precizează în cererea de reexaminare.
Iohannis indică faptul că legea abrogă prevederi referitoare la organizarea şi funcţionarea învăţământului special şi învăţământului special integrat, urmând ca formele învăţământului special şi special integrat, demersurile didactice, precum şi pregătirea şi formarea personalului care îşi desfăşoară activitatea în domeniul educaţiei copiilor cu cerinţe educaţionale speciale să fie stabilite prin metodologii elaborate de Ministerul Educaţiei Naţionale. 'Considerăm că această soluţie legislativă se poate constitui într-un pas înapoi în ceea ce priveşte integrarea acestor copii în sistemul educaţional de masă şi are potenţialul de a perpetua dificultăţile lor în a accesa un învăţământ de calitate', afirmă şeful statului. El arată că legea elimină dispoziţia potrivit căreia numărul maxim de studenţi care pot fi şcolarizaţi într-un program de studii acreditat se realizează prin hotărâre de Guvern. Astfel, conform noii reglementări, numărul de studenţi raportat la numărul de cadre didactice pe universitate nu poate fi mai mare de 35 la 1. 'În opinia noastră, această normă este arbitrară şi necorelată cu capacitatea instituţională a universităţilor, putând afecta calitatea actului educaţional', spune Iohannis.
Potrivit şefului statului, actul normativ a suferit modificări potrivit cărora Senatul universitar poate înfiinţa duble specializări pentru formarea iniţială a cadrelor didactice din învăţământul preuniversitar, prin alăturarea unor programe de studiu acreditate existente. 'Instituirea acestei reglementări, fără a se specifica dacă aceste programe pot fi organizate pentru orice alăturare de domenii sau doar pentru domenii de studiu adiacente/conexe, poate conduce la imposibilitatea aplicării normei. Totodată, semnalăm că textul nu precizează nici condiţiile de acces la acest tip de programe şi nici modalitatea prin care se verifică dacă programele s-au adresat cu adevărat grupului ţintă, şi anume viitoarele cadre didactice.
În lipsa unei reglementări clare şi a dezvoltării metodologiilor subsecvente, această prevedere poate conduce la situaţii care să limiteze opţiunea de carieră a absolvenţilor acestor programe. Mai mult, este urgentă clarificarea statutului acestui tip de programe în raport cu nivelele Cadrului Naţional al Calificărilor (CNC) şi cu celelalte tipuri de programe oferite în România, conform Legii nr. 1/2011', afirmă Iohannis. El menţionează că legea reglementează acordarea unor noi tipuri de diplome, la finalizarea studiilor superioare, specifice pentru o serie de domenii. Astfel, se menţionează posibilitatea eliberării diplomei de arhitect sau a diplomei de medic pentru absolvenţii programelor corespunzătoare de studii. 'Considerăm că această perspectivă legislativă cu privire la acordarea diplomelor este neclară sub aspectul raţiunilor ce justifică nevoia de reglementare şi, totodată, nu este corelată cu celelalte prevederi ale Legii nr. 1/2011 referitoare la regimul diplomelor. De asemenea, considerăm că această prevedere este şi incompletă, întrucât stabileşte diplome speciale doar pentru anumite specializări; în acest sens, semnalăm că art. 152 alin. (1) din Legea nr. 1/2011 prevede doar posibilitatea de a elibera absolventului, la finalizarea unui program de studiu, diploma de licenţă, diploma de inginer şi diploma de urbanist, după caz', arată Iohannis. El spune că noţiunea de 'învăţământ superior tehnic', alături de cea de 'studii universitare', nu este definită.
Şeful statului arată că IOSUD este o structură care se suprapune uneori cu cea a unei universităţi comprehensive, fiind constituită dintr-un număr variabil de şcoli doctorale din diverse domenii de studiu. 'Evaluarea la nivel de IOSUD măreşte considerabil autonomia universităţilor, dar prezintă probleme în cazul universităţilor cu o diversitate ridicată a domeniilor în care funcţionează şcolile doctorale, întrucât scade nivelul de control al calităţii ce poate fi asigurat prin acest tip de evaluare. Considerăm aşadar că o evaluare la nivel de IOSUD nu poate aprecia adecvat caracteristicile specifice domeniilor de doctorat şi capacitatea instituţională de a organiza studii doctorale în mai multe domenii', menţionează Iohannis, potrivit Agerpres.
[citeste si]
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
