Iată ce spunea recent un reporter acreditat la Kremlin pentru revista Newsweek, citând conversaţii purtate cu înalţi oficiali ruşi: Kremlinul crede cu fermitate că ultima şi cea mai puternică armă a noastră este gazul, de care Europa se teme cel mai tare. Ei spun: aşteaptă să cadă prima zăpadă şi o să vedem atunci ce spune Europa despre sanţiuni.
Uniunea Europeană a reuşit să ia Rusia o singură dată prin surprindere de la începutul crizei ucrainene: când a impus un nou pachet de sancţiuni, la scurt timp după semnarea unui armistiţiu oneros între Kiev şi separatiştii din Estul Ucrainei. Decizia a fost una controversată şi contestată chiar din interiorul UE, fricţiuni domestice care au amânat pentru aproape o săptămână intrarea în vigoare a măsurilor punitive.
Viktor Orban: South Stream va fi construit. Nu vom depinde de Ucraina
La primul set de sancţiuni impus de UE şi SUA, Moscova a încercat să răspundă cu aceeaşi monedă, conştientă însă că oligarhii ruşi sunt cei care au interese în Vest, iar bogaţii Londrei sau Parisului nu îşi fac vacanţele în Siberia. Kremlinul şi Bruxellesul ştiau că lucrurile devin serioase când războiul economic va circumscrie sectorul energetic. În ciuda pledoariei comisarului european pentru Energie, germanul Gunther Oettinger, care a cerut Occidentului să se abţină de la a ataca giganţii energetici ruşi, Rusia a privit cu stupefacţie cum UE a lovit la mijlocul lunii septembrie în Gazprom, Rosneft şi Transneft.
Rusia a dat primele semne ale ofensivei în doar câteva zile. Polonia și Slovacia au reclamat că Rusia a redus cu 20%, respectiv 11%, volumul de gaze livrat celor două țări ale Uniunii Europene. La rândul ei, Austria a denunţat o diminuare cu 15% a volumului de gaze livrat de Rusia. România a fost ultimul receptor al mesajului politic, anunţând că a primit un volum de gaze cu 5% mai mic decât aştepta.
Ungaria, lovitură grea Ucrainei: a oprit livrările de gaze către Kiev
Polonia, Slovacia și Ungaria sunt implicate în livrările de tip "flux-invers" către Ucraina. Dintre toate cele trei ţări, Ungaria este singura care nu a recepţionat împunsătura politică a Moscovei. Pentru ca două săptămâni mai târziu, după o întâlnire între premierul Viktor Orban şi CEO-ul Gazprom, Alexei Miller, Budapesta să spună că a sistat pe termen nederminat livrările către Ucraina, din cauza cererii interne în creştere. Viktor Orban a anunţat mai apoi că Ungaria a convenit cu gigantul rus Gazprom asupra majorării importurilor de gaze rusești în următoarele săptămâni.
Pentru o citire mai profundă a acestei mişcări este relevant momentul în care ea s-a produs: cu o zi înainte de discuţiile trilaterale Rusia-UE-Ucraina pe tema gazelor. Budapesta a reuşit astfel că întărească poziţia de negociere a Moscovei şi să submineze din interior forţa de negociere a Uniunii Europene.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
