”Pe site-ul nostru www.pna.ro, la secțiunea "Resurse financiare și achiziții publice", opinia publică are posibilitatea de a consulta bugetele alocate Direcției Naționale Anticorupție în perioada 2005-2018.
Așa cum rezultă de pe site-ul instituției, din bugetul alocat anual pentru DNA, peste 80% reprezintă cheltuieli cu personalul (peste 700 persoane), diferența fiind utilizată pentru cheltuieli cu activitatea de urmărire penală, cheltuieli de întreținere și funcționare, dotări, cofinanțări fonduri europene, etc.
Deci, în nici un caz cheltuielile cu finalizarea unui dosar al Direcției Naționale Anticorupție nu ajung la sumele prezentate în spațiul public (ex.884.823 lei/rechizitoriu), indiferent dacă este vorba despre trimiterea rechizitoriului la instanța de judecată sau orice altă soluție (clasare, renunţare la urmărirea penală).
Prezentarea în spațiul public a unor astfel de informații nu are rolul decât de a minimiza importanța activității procurorilor anticorupție și complexitatea cauzelor penale aflate pe rolul Direcției Naționale Anticorupție.
Care a fost prejudiciul total reţinut în dosarele Direcției Naționale Anticorupție în 2018
Astfel, numai în anul 2018, prejudiciul total reţinut în dosarele Direcției Naționale Anticorupție este de peste 412,7 milioane euro iar valoarea măsurilor asigurătorii, de peste 400 milioane euro, dispuse de procurori pentru repararea pagubei reprezintă peste 85% din cuantumul total al valorii măsurilor asigurătorii dispuse la nivelul Ministerului Public.
La o privire mai atentă, se poate observa cu ușurință că valoarea bunurilor sechestrate depășește de peste 10 ori bugetul alocat DNA (176.085.000 lei).
Performanța unei unități de Parchet nu poate fi apreciată exclusiv prin raportare la numărul trimiterilor în judecată.
Anual, DNA a sechestrat bani și bunuri și a dispus luarea măsurii confiscării în vederea acoperirii prejudiciilor într-un cuantum mai mare decât cuantumul total al sumelor sechestrate de toate unitățile de Parchet din România.
În concluzie, trebuie precizat că, procurorul nu urmărește în mod discriminatoriu trimiterea în judecată a unei persoane, rolul deosebit pe care acesta îl are în aflarea adevărului şi asigurarea respectării legii este justificat de faptul că legea penală apără împotriva celor mai grave atingeri aduse valorilor sociale fundamentale, cum ar fi viaţa, integritatea fizică sau psihică, libertatea, patrimoniul, autoritatea şi siguranţa statului, şi altele”.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
