”Într-o scrisoare deschisă, transmisă Comisiei Europene în aprilie 2017 în colaborare cu alte 29 de organizații reprezentând un grup foarte divers de părți interesate (inclusiv organizații ale societății civile, organizații pentru protecția consumatorilor, asociații ale bibliotecilor și grupuri sectoriale), am atras atenția factorilor de decizie că este nevoie de o reformă care să respecte principii fundamentale, cum ar fi limitarea răspunderii intermediarilor, drepturile cetățenilor la libertatea de exprimare și accesul la informații. În textele actuale, aceste valori sunt însă amenințate.
Principalele motive de alarmare legate de drepturile digitale ale cetățenilor sunt:
Filtrele de conținut pot fi implementate ca o consecință directă a redefinirii regimului de răspundere instituit de Directiva privind comerțul electronic: Declararea companiilor online răspunzătoare pentru tot conținutul postat pe site-ul lor nu le va lăsa altă opțiune decât să pună în aplicare filtre de recunoaștere a conținutului, o tehnologie care este susceptibilă de erori, intruzivă, contestabilă din punct de vedere juridic (CJUE, cauza C-70/102) și care va limita direct posibilitatea parodiei și satirei.
A permite unor algoritmi imperfecți3 să reglementeze discuțiile libere online va putea pune în pericol diversitatea opiniilor și a conținutului creativ. Chiar mai îngrijorător, astfel de sisteme ar putea fi abuzate de actorii ce promovează dezinformare pentru a elimina conținutul care contracarează poziția lor. Directiva stabilește cantitatea minimă de filtrare care trebuie făcută - maximul va fi determinat de interesele comerciale, politice și economice ale companiilor, definite în termenii acestora. Serviciile de filtrare a conținutului sunt deținute în principiu de mari companii americane care vor avea posibilitatea să acorde licență furnizorilor europeni - ce vor fi astfel nevoiți să facă o investiție în plus. Mai grav, fiindcă tehnologia este în dezvoltare continuă, companiile europene nu vor ști niciodată ce nivel de filtrare este considerat conform, așa că vor alege să supra-filtreze pentru a elimina orice risc juridic.
În privința negocierilor în curs, vă solicităm să respingeți filtrele de conținut, menținând regimul de răspundere actual. Vă rugăm să respingeți noțiunea că serviciile de partajare a conținutului online reprezintă "o comunicare către public" atunci când utilizatorii comunică prin intermediul acestora. Făcând platformele direct responsabile de fiecare bucată de conținut încărcată pe platformele lor, acestea nu vor avea altă posibilitate decât să lase algoritmii să decidă asupra legitimității anumitor tipuri de conținut online.
Reglementări imprecise
Totodată, în lipsa unor reglementări foarte specifice menționate în cuprinsul propunerii de directivă, platformele vor fi tentate să se pună la adăpost de noile obligații de răspundere asupra conținutului încărcat de utilizatori incluzând aceste mecanisme de filtrare în termeni și condiții, neputându-se raporta la niște prevederi legale clare. Iar așa cum am menționat mai sus, filtrele de conținut sunt mecanisme intruzive, contestate de Curtea de Justiție a Uniunii Europene4, și pot fi folosite abuziv de către companii, acestea având o plajă largă de manevră în definirea propriilor termeni și condiții.
Tot din cauza lipsei obligațiilor legale clare, companiile vor putea, de asemenea, să evite cu ușurință obligațiile de a pune în aplicare un mecanism de reclamații sau vor alege să implementeze unul superficial. Mai mult, cetățenii vor pierde protecția oferită de Carta Drepturilor Fundamentale, care nu se aplică în relația dintre cetățenii afectați de eventuale comportamente abuzive și companii. Exercitarea dreptului de autor nu trebuie să devină o cenzură preventivă a conținutului legal reglementat de reguli private.
Având în vedere motivele de mai sus, vă invităm să luați o poziție fermă pentru susținerea drepturilor cetățenilor în mediul online în cadrul viitoarelor negocieri trilaterale. Considerăm că România trebuie să susțină drepturi de autor care să recompenseze în mod echitabil artiștii, protejând în același timp accesul la patrimoniul nostru cultural și lăsând intacte fundamentele unui Internet liber, inovator și deschis”, se arată în scrisoare transmisă către Ministerul Culturii.
Semnatari sunt Asociația pentru Tehnologie și Internet (ApTI), Centrul de Educație și Cultură Media - Mediawise Society Digital Citizens Romania, Think-Tank, Copy-Me, Centrul pentru Inovare Publică, Asociația Națională a Bibliotecarilor și Bibliotecilor Publice din România - Sorina Stanca, Președinte, Constantinescu Nicolaie, kosson.ro. Centrul Român pentru Jurnalism de Investigație - Ștefan Cândea și Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki (APADOR-CH).
Decizie crucială în Parlamentul European
Ca pas următor, negocierile cu Parlamentul European vor avea loc săptămâna viitoare la Strasbourg.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
