€ 4.8278
|
$ 4.4355
|
Coronavirus - COVID 19
România în stare de urgență
-
confirmate
-
vindecate
-
decese
Sună-ne (Luni - Vineri, 09:00 - 18:00) sau scrie-ne la numărul 0772.264.642 sau la adresa de e-mail [email protected] și pune intrebări despre coronavirus, situații sociale, medicale, suport psihologic. Semnalează situații deosebite.

EXCLUSIV  De ce nu se ia zăpada. Marele șmen al primăriilor cu apa

Val Vâlcu / 17 ian 2017 / 16:31

De la prima zăpadă și până la venirea primăverii, Capitala zace sub nămeți. Grămezi de gheață amestecată cu noroi devastează imaginea orașului ”turistic”, transformă trotuarele în instrumente de tortură și umplu sălile de așteptare de la Ortopedie. Administrația își face un titlu de glorie când reușește să desfunde marile bulevarde, ca să nu se gâtuie de tot traficul. Funcționarea magazinelor de pâine și a transportului public sunt asigurate eroic, ca în vreme de război sau după mari catastrofe naturale.

De fapt, zăpada este mutată din mijlocul drumului pe margini, înghițind puținele locuri de parcare și etalând mizeriile unei metropole pline de praf și gunoi. Topindu-se la soare, noroiul înghețat depune praful pe caldarâm, de unde îl mai deranjează doar plămânii bucureștenilor. 

Această neputință a pătruns în mentalul colectiv: zăpada nu se ia, să fie dusă din oraș, odată cu praful care o înnegrește. Zăpada se dă! Adică se dă din drum, cât să descoperi o bandă pe sens.

De fapt, unde să fie dusă zăpada din București? Până în 1985, camioanele o ridicau din intersecții și o vărsau în Dâmbovița, că albia râului taie orașul,  pe mijloc, așa că mașinile se deplasau pe distanțe scurte și puteau face mai multe drumuri, într-un timp dat. După 1985, zăpada nu se mai ridica decât pe traseul prezidențial. Ceaușescu oprea traficul, din ianuarie până dădea căldura, în martie sau aprilie, așa că nu prea conta.

În anii din urmă, am văzut camioane cu zăpadă care ridicau nămeții de pe același traseu VIP și se duceau spre marginea orașului, cel mai probabil la groapa Glina. Puține și, după cum intuim, scumpe. Kilometrii sunt tarifați ca la taxi. Așa că te gândești: oare de ce nu pot arunca zăpada în albia de beton din mijlocul orașului și o cară până la una din margini?

Pe albia râului Dâmbovița, cât ține orașul, inginerii lui Ceaușescu au așezat în 1985 două cuve din beton. La suprafață, un firicel de apă ”curată” curge din Lacul Morii pentru a se întoarce în albia sa naturală, la Glina. Așa zisul râu ”ține” de Apele Române. Sub acest bazin de ciment se află o conductă uriașă care adună apele menajere sau cele din canalizarea orașului și le varsă tot în albia naturală a Dâmboviței, în localitatea amintită mai sus. 

Ministerul Mediului nu se bagă, ba din contra, aș spune, e bucuros să paseze problema Apelor Române.

Apele Române au motive întemeiate să interzică aruncarea zăpezii în bazinul de ciment, după cum rezultă dintr-un răspuns la întrebarea DCNews:

  1. ”protejarea ecosistemelor acvatice dezvoltate în cuvă”. Adică doi guvizi și trei somotei africani,  care cad din Lacul Morii, peste deversor. Oricum, n-au viață lungă: de pescarii amatori nu-i protejează nimeni. Iar la anumite intervale cuva e golită, iar ecosistemul acvatic este ridicat cu basculanta de pe fund și dus la...groapa Glina, bine protejat pe banii bucureștenilor.
  2. ”s-ar amplifica fenomenul de colmatare a secțiunilor  amonte de pragurile edilitare, sau pragurile stavilelor clapet, din dreptul nodurilor hidrotehnice sau a secțiunilor critice reprezentate de zona de sub planșeul Piața Unirii, zona în care râul Dâmbovița este sifonat și trece pe sub pasajul rutier”...Sincer, nu cred că doar râul este sifonat, dar asta este altă problemă.
  3. Pentru evacuarea zăpezii colectate, Apele Române ”recomandă folosirea gurilor de descărcare în canalizarea orășenească, sau depozitarea pe terenuri libere ori platforme care să nu fie afectate negativ de umiditate, materialele antiderapante sau anti-îngheț, substanțe petroliere colectate odată cu zăpada” etc.

 

La aceste explicații, nu pot să răspund decât cu unele întrebări:

-ar fi suficient de un teren cât Bucureștiul, acoperit cu plastic, să nu-l afecteze umiditatea, pe care să fie dusă zăpada din Capitală?

-substanțele petroliere afectează și ecosistemul în care trăiesc bucureștenii, sau doar pe cel din cuva de apă curată?

-în 32 de ani, o fi făcut progrese tehnologia, astfel încât să fie disponibile stavile clapet care nu se înfundă cu materialele antiderapante aduse de zăpadă? Că am văzut mii de sticle PET, adunate  în dreptul nodurilor hidrotehnice, care nu au provocat inundații.

-dacă există astfel de minunății ale inventicii, de ce nu se montează aceste dispozitive în secțiunile critice?

-ar putea primăriile să dea pe ridicarea zăpezii banii pe care îi dau, vara, ca să stropească străzile cu apă? Stropitoarele lasă praful pe loc, însă poluează cu gaze de eșapament ecosistemul...

A, nu, asta ar împiedica sifonarea, odată ce zăpada o vezi, dacă rămâne în drum, în vreme ce apa cu care sunt stropite străzile se evaporă, odată cu banii.  

 

Te-ar putea interesa







Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?

Copyright 2020 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate. DCNews Proiect 81431.

Comandă acum o campanie publicitară pe acest site: [email protected]


dcn.n-nxt.25