"Prin desființarea SIIJ se dorește, din nou, controlul asupra justiției. Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție (SIIJ) este singura structură de parchet complet în afara controlului politic. Acesta e motivul pentru care politicul dorește cu ardoare desființarea sa.
Șefii PICCJ, ai DNA și ai DIICOT, precum și șefii de secție ai acestora, unde se vor întoarce dosarele cu magistrați dacă SIIJ va fi desființată, sunt numiți politic, de către Președintele României la propunerea Ministrului Justiției.
Este inadmisibil că se ignoră ostentativ motivul principal pentru care SIIJ a fost creată: modul în care dosarele cu magistrați erau instrumentate, în special de către DNA, devenise o presiune reală asupra judecătorilor", a scris Dana Gîrbovan pe pagina sa de Facebook.
Exemple din magistratură
"Este deja de notorietate că în repetate rânduri procurori DNA au anchetat judecători pentru că nu au fost de acord cu soluțiile pronunțate, că au încălcat secretul deliberarii judecătorilor, că au deschis din oficiu dosare judecătorilor și le-au ținut deschise cu anii.
În fostul CSM, de exemplu, aproape toți membrii aveau dosare la DNA. Raportul Inspecției Judiciare - și el ingnorat, în ciuda faptului că a fost validat de Plenul CSM - este dovadă clară în acest sens.
Este inadmisibil că nu se discuta despre motivele pentru care o parte importantă a judecătorilor au susținut înființarea SIIJ, iar explicația nu poate fi decât una singură: se dorește revenirea la vechile practici de presiune asupra judecătorilor și, implicit, de control asupra justiției", a mai scris judecătoarea.
Memorandumul lui Predoiu, criticat dur
"În ceea ce privește Memorandumul elaborat de Ministerul justiției, nu doar că acesta ignoră opiniile exprimate de judecătorii Înaltei Curți de Casației și Justiției, ai Curții de Apel București - judecătorii care simt cel mai puternic presiunile, având competență în dosare ce vizează politicienii de la vârful puterii - sau ai altor curți de apel din țară, dar prezintă trunchiat și, punctual, chiar eronat poziția Comisiei de la Veneția cu privire la SIIJ.
Astfel, Comisia de la Veneția apreciază modalitatea de numire a procurorilor în nouă secție: "Este vorba în special de implicarea CSM în numirea procurorului șef al Secției, precum și a procurorilor din cadrul Secției, prin intermediul unui concurs de proiecte organizat de o comisie specială înfiintată în cadrul Consiliului. Același mecanism este preconizat și pentru revocare. Participarea plenului (i.e. judecători și procurori) este importantă întrucât Secția, deși va fi condusă de un procuror șef, va investiga atât procurori cât și judecători. 86. De asemenea, indicarea cu precizie în legii a criteriilor (inclusiv cel puțîn 18 ani vechime în funcția de procuror) și a condițiilor procedurale pentru selectarea celor mai buni candidați asigură câteva garanții importante de calitate și, să sperăm, de imparțialitate pentru numirile în această secție sensibilă."
Cu toate că implicarea Plenului CSM este explicată și lăudată de Comisia de la Veneția, acest argument - al implicării Plenului - este folosit de ministrul justiției Cătălin Predoiu că motiv de desființare a SIIJ", a continuat Dana Gîrbovan.
"Guvernul nu regândeşte nimic"
"De asemenea, experții Comisiei de la Veneția recomandă expres Guvernului să "Regândească propunerea de înființare a unei structuri de parchet separate pentru investigarea infracțiunilor comise de judecători și procurori; recurgerea la procurori specializați, combinată cu mecanisme procedurale de protecție efective, pare o alternativă adecvată în această privintă".
Or, Guvernul nu își propune să "regândească" nimic, cu atât mai mult să vină în contrapondere cu mecanisme procedurale de protecție efectivă, ci pur și simplu dorește desființarea SIIJ și revenirea la status quo-ul inițial, adică la presiunile asupra judecătorilor", a conchis aceasta.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
