Criticul literar Mircea Iorgulescu a murit la 67 de ani

mircea-iorgulescu
mircea-iorgulescu

Criticul literar Mircea Iorgulescu, fost coordonator al redacţiei române a Radio France Internationale (RFI) de la Paris, a murit marţi, la vârsta de 67 de ani, şi a fost înmormântat miercuri, la Paris, apropiaţi ai familiei.

Mircea Iorgulescu a murit în urma unui cancer, informează Mediafax.

Mircea Iorgulescu, născut în 23 august 1943, la Valea Călugărească, judeţul Prahova, a fost critic, istoric şi eseist literar. A absolvit Facultatea de limba şi literatura română a Universităţii Bucureşti în 1966. Între 1968 şi 1970, a fost redactor la ziarul Munca, iar în perioada 1971 - 1989, la România literară.

S-a stabilit la Paris în 1989. A făcut jurnalism radiofonic la RFI şi Radio Europa Liberă. A fost corespondent, redactor şi director adjunct al Serviciului românesc al postului Europa Liberă, între 1996 - 1999, în timp ce la RFI a fost colaborator permanent între 1989 şi 1992, în 1995 şi din 2000 până în 2008, când s-a pensionat, potrivit site-ului www.europalibera.org.

A debutat publicistic în 1964 în revista Albina, iar debutul literar s-a produs în 1966, în Revista nouă din Ploieşti. În 1974 a debutat şi editorial cu "Rondul de noapte" (Editura Cartea Românească, Bucureşti). Până la plecarea din ţară a mai publicat: "Al doilea rond" (Editura Cartea Românească, Bucureşti, 1976), "Scriitori tineri contemporani" (Editura Eminescu, Bucureşti, 1978; premiul Uniunii Scriitorilor), "Firescul ca excepţie" (Editura Cartea Românească, Bucureşti, 1979), "Critică şi angajare" (Editura Eminescu, Bucureşti, 1981), "Ceara şi sigiliul" (Editura Cartea Românească, Bucureşti, 1982; premiul Academiei Române), "Prezent" (Editura Cartea Românească, Bucureşti, 1985), "Spre alt Istrati" (Editura Minerva, Bucureşti, 1986) şi "Eseu despre lumea lui Caragiale" (Editura Cartea Românească, 1988).

În 1994 a apărut a doua ediţie din acest eseu, cu titlul original, interzis de cenzură, "Marea trăncăneală" (Editura Fundaţiei Culturale Române, Bucureşti). Ediţia a treia a apărut în limba maghiară, la Editura Mentor din Târgu Mureş ("A nagy zsibvasar"), iar a patra, în 2002, la Editura Compania din Bucureşti. În 2004 a publicat volumele "Celălalt Istrati" (Editura Polirom, Iaşi) şi "Tangenţiale" (Editura Institutului Cultural Român, Bucureşti).

În 2001 a alcătuit şi îngrijit volumul de corespondenţă "Florin Mugur - Scrisori de la capătul zilelor". A îngrijit şi ediţii din Dinicu Golescu, C. Dobrogeanu-Gherea şi Panait Istrati. De asemenea, a realizat antologiile "C. Dobrogeanu-Gherea interpretat de..." (Bucureşti, 1975) şi "Arhipelag. Proză scurtă contemporană" (Bucureşti, 1981). A colaborat la publicaţii precum România literară, Luceafărul, Ramuri, Ateneu, Convorbiri literare, Tribuna, Tomis, Dilema, 22, Cultura.

Un volum din emisiunile de convorbiri culturale de la Radio Europa Liberă a apărut la Editura Fundaţiei Culturale Române, Bucureşti, în 2006, sub titlul "Convorbiri la sfârşit de secol".

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News

Cele mai noi știri
Cele mai citite știri

Copyright 2024 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate. DCNews Proiect 81431.

Comandă acum o campanie publicitară pe acest site: [email protected]


cloudnxt3
YesMy - smt4.5.3
pixel