Cercetarea, realizată de Universitatea din Michigan, a ajuns la concluzia că un astfel de comportament antisocial este un puternic indicator, alături de abilitățile cognitive scăzute, pentru problemele pe care unele persoane le au în a fi integrate în câmpul muncii până la vârsta de 50 de ani.
Studiile despre reușita pe plan socioeconomic s-au concentrat, până acum, pe abilitățile cognitive și pe performanța școlară ca principali indicatori.
Recent, cercetătorii au început să înțeleagă că factori non-cognitivi cum ar fi sănătatea mintală, problemele de comportament și personalitatea joacă un rol important în reușita academică, integrarea pe piața muncii și rezultatele asociate.
Jukka Savolainen, de la Institutul pentru Analiză Socială al Universității din Michigan, a folosit date din Studiul Longitudinal al Personalității și Dezvoltării Sociale realizat în orașul finlandez Jyvaskyla și care a urmărit evoluția comportamentului locuitorilor de la vârsta de 8 ani până la 50 de ani.
Regiunea este omogenă din punct de vedere etnic și socioeconomic și oferă sociologilor date pe baza cărora pot studia modul în care personalitatea influențează viețile oamenilor.
Savolainen și colegii săi au analizat comportamentul a 369 de persoane în diferite momente ale vieții (la 8, 14, 27, 36, 42 și 50 de ani).
Pentru vârsta de 8 ani, studiul a colectat evaluările făcute de colegi și profesori privind predispoziția către comportament antisocial, performanțele școlare, precum și variabile referitoare la sex și statutul socioeconomic al familiei.
Pentru 14 ani, evaluările profesorilor
Pentru 14 ani, studiul a înregistrat evaluările profesorilor referitoare la eventuale probleme de comportament și statisticile școlilor despre rezultatele la învățătură.
Odată cu debutul vârstei adulte, studiul a înregistrat, pe baza unui chestionar completat de subiect și a datelor din registrele administrative, statutul socioeconomic al participanților și comportamentul deviant precum consumul excesiv de alcool.
Pentru vârsta de 50 de ani, statutul socioeconomic a fost măsurat folosind informații fiscale, dosarele medicale și cele de la evidența populației.
"Există o puternică tendință antisocială care începe cu un tip de lipsă de control care mai târziu se manifestă prin delincvență și comportament antisocial", spune Savolainen. "În timp ce unii oameni se maturizează, alții continuă să ducă o viață tumultoasă, au probleme cu alcoolul, sunt violenți sau divorțează".
Cercetătorii nu au găsit o cauză directă între tendințele antisociale din copilărie și excluziunea socioeconomică, înclinațiile antisociale favorizează însă problemele de comportament din adolescență, comportamentul infracțional din viața de adult și, în cele din urmă, excluziunea socioeconomică de la vârsta mijlocie.
"Argumentul principal al acestui studiu este analiza traseului comportamentului antisocial din punct de vedere noncognitiv, prin trasarea acestor stadii ale vieții, ca factor determinant pentru sărăcia persistentă și pentru dezavantajele socioeconomice", a mai spus Savolainen.
Studiul a fost publicat marți în revista Developmental Psychology.
[citeste si]
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
