Proiectul, iniţiat de preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Călin Popescu-Tăriceanu şi Liviu Dragnea, precum şi de deputatul PSD Mircea Drăghici, a fost adoptat de Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional, pe 11 noiembrie 2018.
Iniţiativa legislativă stipulează că persoanele care se consideră vătămate într-un drept ori într-un interes legitim de efectele produse de documentele menţionate au posibilitatea ca în termen de trei ani de la intrarea în vigoare a prezentei legi să se adreseze instanţelor competente pentru constatarea încălcării drepturilor şi libertăţilor fundamentale şi repararea prejudiciului suferit.
Ce a stabilit CCR
Curtea Constituţională a României a stabilit, pe 30 ianuarie 2019, ca urmare a sesizărilor depuse de PNL, USR, ÎCCJ, dar şi de preşedintele Klaus Iohannis, că Legea privind declasificarea unor documente contravine dispoziţiilor constituţionale referitoare la principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, Parlamentul intrând în sfera de competenţă a autorităţii executive.
CCR, cu unanimitate de voturi, a admis obiecţiile de neconstituţionalitate şi a constatat că Legea privind declasificarea unor documente, în ansamblul său, este neconstituţională.
"Curtea a reţinut că actul normativ criticat este de natură a contraveni dispoziţiilor articolului 1 alineatul (4) din Constituţie referitor la principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, Parlamentul intrând în sfera de competenţă a autorităţii executive, singura autoritate publică cu atribuţii în organizarea executării legilor. În raport de această soluţie, care vizează legea în ansamblul său, Curtea nu a mai analizat celelalte critici de neconstituţionalitate formulate", precizează judecătorii constituţionali.
Propunerea legislativă va fi reexaminată de plenul Senatului.
Vezi și: „Fără penali". CCR, decizie de ultimă oră
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
