Aceste decizii confirmă faptul că administratorii anumitor rate ale dobânzii şi indici de referinţă pentru cursul de schimb din Australia şi Singapore sunt supuşi unor cerinţe obligatorii din punct de vedere juridic care sunt echivalente cu cerinţele UE prevăzute în Regulamentul (UE) 2016/1011 (Regulamentul privind indicii de referinţă).
Separat, Executivul comunitar a extins deciziile privind echivalenţa acordată agenţiilor de rating de credit din Hong-Kong, Japonia, Mexic şi Statele Unite. În acelaşi timp, Comisia a abrogat, pentru prima dată, decizii existente privind Argentina, Australia, Brazilia, Canada şi Singapore, întrucât aceste jurisdicţii nu mai pot îndeplini standardele stabilite de agenţiile de rating de credit ale UE după modificarea în 2013 a Regulamentului privind agenţiile de rating de credit.
După discuţii cu Comisia, aceste ţări au decis să nu pună în aplicare ajustările legislative necesare, având în vedere sfera limitată a activităţii care trebuia să fie acoperită, se arată în comunicat. Echivalenţa UE a devenit un instrument important în ultimii ani, încurajând integrarea pieţelor financiare mondiale şi cooperarea cu autorităţile ţărilor terţe. UE evaluează contextul general de politici şi în ce măsură regimurile de reglementare ale unei anumite ţări terţe conduc la aceleaşi rezultate ca propriile sale norme. O decizie de stabilire a echivalenţei, care este o măsura unilaterală a Comisiei, le permite autorităţilor UE să se bazeze pe normele existente în ţările terţe şi pe supravegherea efectuată de acestea, participanţii pe piaţa din ţări terţe care îşi desfăşoară activitatea în UE având astfel obligaţia de a respecta doar un singur set de norme. Comunicarea publicată luni prezintă, de asemenea, modul în care actualizările recente ale legislaţiei UE vor asigura o şi mai mare eficacitate a cadrului unic de reglementare, supraveghere şi monitorizare la nivelul UE, încurajând totodată afacerile economice transfrontaliere pe pieţele mondiale.
Până în prezent, Comisia a adoptat peste 280 de decizii privind echivalenţa în cazul a peste 30 de ţări. Această comunicare stabileşte abordarea globală a UE şi prezintă îmbunătăţirile legislative recente privind modul în care Comisia le acordă echivalenţa ţărilor din afara UE. Comunicarea prezintă, de asemenea, modul în care Comisia şi autorităţile europene de supraveghere monitorizează situaţia din ţările respective după adoptarea deciziilor privind echivalenţa, pentru a se asigura că acestea continuă să îndeplinească obiectivele UE şi să menţină stabilitatea financiara, protecţia investitorilor, integritatea pieţei şi condiţii de concurenţă echitabile în UE.
Această comunicare a Comisiei oferă, de asemenea, o imagine de ansamblu asupra modului în care modificările legislative recente ale UE au consolidat cadrul de echivalenţa, atât în ceea ce priveşte evaluările iniţiale, cât şi în ceea ce priveşte monitorizarea ex post, în special datorită rolului sporit al autorităţilor europene de supraveghere. Aceste modificări legislative recente, de exemplu cele prevăzute în regulamentele revizuite privind autorităţile europene de supraveghere, consolidează rolul autorităţilor în cauză în monitorizarea ţărilor terţe echivalente.
'Echivalenţa, unul dintre principalele noastre instrumente de colaborare cu ţările terţe în sectorul serviciilor financiare, oferă avantaje reciproce, deoarece ne permite să avem o cooperare solidă cu partenerii noştri şi să ne deschidem pieţele către actori de pe piaţa din afara UE şi viceversa. Politica noastră de echivalenţă s-a dovedit a fi eficace până în prezent, iar acum dispunem de norme şi mai eficiente pentru a ne îndeplini obiectivele de menţinere a stabilităţii financiare, promovând totodată integrarea internaţională a pieţelor financiare ale UE, a afirmat Valdis Dombrovskis, vicepreşedinte, comisar responsabil pentru moneda euro şi dialogul social, precum şi pentru stabilitatea financiară, serviciile financiare şi uniunea pieţelor de capital.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
