Curtea Europeană a Drepturilor Omului de la Strasbourg a condamnat România din cauza interceptărilor ilegale a judecătoarei Elena Pop Blaga, scrie Lumea Justiției. Magistrații europeni au constatat că ascultarea telefoanelor de SRI, în baza unor mandate ale Înaltei Curți, a încălcat dreptul la viață privată și de familie a judecătoarei, care a fost trimisa în judecată pentru mită în 2002 de PNA Oradea. Judecatoarea Blaga a fost achitată defintiv și reabilitată.
[caption id="attachment_254331" align="alignleft" width="310"] Foto: Lumea Justiției[/caption]Statul român a fost condamnat la CEDO pentru încălcarea dreptului la respectarea vieții private și de familie în cazul judecatoarei Elena Pop Blaga, de la Tribunalul Bihor, în prezent pensiponară, care a fost arestată și trimisă în judecată abuziv de PNA Oradea, pentru o așa-zisă luare de mită, într-un dosar instrumnetat de procurorii Ioan Moldovan și Dan Chirculescu.
Magistrații de la CEDO au reținut faptul că în timpul cercetărilor penale, judecătoarea Elena Pop Blaga a fost ascultată ilegal, în baza unor autorizații de interceptare emise de procurori, dar și de Înalta Curte, în perioada 1999 – 2003, ascultări care au continuat și în 2005. Pe lângă condamnarea Romaniei pentru încalcărea art. 8 din Convenție, judecătorii europeni au mai reținut și expunerea judecătoarei Blaga la rele tratamente pe perioada cât a fost ținută în arest, după ce a fost plimbată de procurori cu cătușe prin fața presei pentru a fi expusă maximei umilințe.
În plângerea de la CEDO, judecatoarea Elena Pop Blaga a acuzat faptul că i-au fost ascultate ilegal convorbirile telefonice prin interceptarea acestora de către SRI, în baza unor mandate de siguranță națională (art. 13 din Legea 51/1991 privind siguranta naționala), cât și emise în baza art. 91, indice 1 din Codul de procedură penală. Judecatoarei i-au fost ascultate inclusiv convorbirile purtate cu sotul ei.
CEDO a acordat daune simbolice, conform practicii sale potrivit căreia simpla recunoaștere a dreptului încălcat constituie o reparare a prejudiciului.
Judecătoarea a cerut despăgubiri de 112.000 de euro, ca daune morale, pentru cheltuieli medicale şi pierderea unor venituri în urma procesului, şi un milion de euro, cu titlul de prejudiciu moral. Guvernul român a arătat, pe de altă parte, în ceea ce priveşte cererea de daune materiale, că reclamanta şi-a reluat postul după achitare şi că i s-au plătit salariile din perioada procesului. CEDO a admis că au fost încălcate articolele 3 şi 8 din Convenţie şi a decis marţi ca reclamantei să i se plătească suma de 3.900 de euro cu titlul de daune morale şi încă 1.000 de euro drept cheltuieli de judecată.
Elena Pop Blaga candidează la alegerile din 9 decembrie la un post de senator în Colegiul 4 Oradea din partea PP-DD.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
