Marius Marinescu, inginer constructor, a tras un semnal de alarmă și a explicat, în exclusivitate pentru DC News, în ce situație se află ceea ce cândva se numea Casa Scânteii.
Casa Presei Libere, în pericol?
"Mii de persoane care activează în interiorul uriașei și bătrânei Casei a Presei Libere, printre care și sute de jurnaliști, au viețile puse în pericol. În 1994, din expertiza structurii de rezistență a corpului B al clădirii, a rezultat necesitatea consolidării. În cazul unui cutremur de amploarea celor din 1977 (7,2 pe Richter) sau 1940 (7,4 pe Richter) sau din 1802 (7,8 pe Richter), fosta Casă a Scânteii ar fi grav afectată.
La construirea imensului edificiu, în anii '50, s-au luat în calcul normele de rezistență aplicate în Italia lui Benito Mussolini. Conform acestor norme, clădirea era gândită să reziste unui seism de până la 7 pe Richter.
Arhivele spun că decizia de construire a actualei Casei a Presei Libere a fost luată în 1949 de Biroul Permanent al Partidului Muncitoresc Român condus de secretarul general Gheorghe Gheorghiu-Dej. Inițial imobilul s-a numit Palatul Luminilor și era sediul ziarului Scânteia (publicația de propagandă a partidului) și al Combinatului Poligraf. Ulterior, edificiul și-a schimbat denumirea în Casa Scânteii. Începând cu 1990, clădirea este cunoscută drept Casa Presei Libere. Inaugurarea Casei Scânteii a avut loc în 1953, cu ocazia Festivalului Internațional al Tineretului. Cu acest prilej, s-au mai inaugurat Stadionul 23 August (actualul Stadion Lia Manoliu) și Opera Română.
Surse de inspirație
Impunătoarea clădire a fost proiectată de un colectiv de specialiști condus de arhitectul Horia Maicu și inginerul Panaite Mazilu. Menționez că arhitectul Horia Maicu a mai realizat și proiectul Mausoleului din Parcul Carol. Pentru arhitecții români, principala sursă de inspirație a fost Universitatea Lomonosov din Moscova, Hotelul Leningrad din Saint Petersburg și Casa de Cultură și Știință din Varșovia. Totuși, s-au folosit și elemente arhitecturale tradiționale românești, inspirate de la mănăstirile Curtea de Argeș, Cozia sau Horezu. Cu cei peste 104 metri pe verticală, până în 2007, Casa Presei Libere era cea mai înaltă clădire din România. Palatul Luminilor a fost ridicat pe amplasamentul hipodromului Băneasa. Pe același amplasament s-a construit și Romexpo. Palatul a fost proiectat să găzduiască 3000 de salariați.
Guvernul își apără propria piele
Revenim la situația din zilele noastre, constatatăm că guvernanții din România și-au pus la adăpost doar propria piele, având grijă să consolideze Palatul Victoria în perioada 2009 - 2012. Costurile lucrării s-au ridicat la mai mult de 14 milioane euro. Este bine de știut că palatul unde funcționează Executivul a fost construit în perioada 1937 - 1944, bombardat în timpul celui de-al Doilea Război Mondial și consolidat în 1952. Palatul Victoria, în suprafață construită de 26.000 metri pătrați, a fost proiectat de arhitectul român Duiliu Marcu.
Vezi și: Cutremur de 7,9 grade în România. Autoritățile tac
Casa Presei Libere se află în proprietatea statului român și este administrată de RA-APPS și Compania Națională a Impremeriilor Coresi. Așteptăm ca guvernanții noștri să se gândească și la cei care își câștigă pâinea muncind în Casa Presei Libere și să aloce fonduri pentru securizarea clădirii, implicit pentru siguranța celor de acolo. Guvernanții și edilii au avut grijă să consolideze clădirile în care își desfășoară activitatea, dar au uitat de blocurile cu bulină roșie. De altfel, și Casa Presei Libere, o clădire cu mii de angajați, este total ignorată de autorități și, în cazul unui cutremur de amploare, ne-am putea confrunta cu o catastrofă", a spus Marius Marinescu în exclusivitate pentru DC News.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
