"Tata Oancea a rămas în memoria oamenilor ca o figură pitorească a Vasiovei şi a Banatului, unic prin unele fapte ale existenţei sale. El este cunoscut pentru ce a însemnat în literatura şi publicistica bănăţeană interbelică, dar mai ales pentru dragostea sa pentru cărţi şi creaţie. Opera sa de bază este revista Vasiova, pe care a realizat-o singur între anii 1929 - 1947. Este uluitor faptul că a reuşit atâta timp să o susţină cu forţe proprii. A scris articole, a adunat materiale, a executat manopera tipografului şi corectorului, şi-a făcut publicitate şi a alergat din loc în loc s-o vândă, s-o distribuie. A trăit întreaga viaţă înconjurat de cărţi şi aşternând pe hârtie, în sute de jurnale, întâmplările sale de zi cu zi. Datorită acestor jurnale au văzut lumina tiparului, până acum, trei volume dedicate personalităţii complexe a lui Tata Oancea", a declarat marţi, pentru AGERPRES, Gabriela Şerban, manager cultural al Bibliotecii "Tata Oancea" din oraşul Bocşa.
Petru Encovetti Oance, cunoscut sub numele de Tata Oancea, s-a născut în Vasiova în 29 august 1881 (la acea vreme Vasiova era un sat între localităţile Bocşa Montană şi Bocşa Română) într-o familie de ţărani şi a murit în 4 decembrie 1973 tot la Vasiova. Patru ani la şcoala românească din sat (Vasiova) şi doi ani la cea nemţească i-au fost toate studiile absolvite. A fost un autodidact. Pasionat de carte, citeşte extrem de mult, dar şi "colecţionează" cărţi. Astfel, reuşeşte să-şi încropească o importantă bibliotecă personală, devenind un adevărat bibliofil.
Pentru a sărbători cei 90 de ani de la apariţia primului număr al revistei, în zilele de 1 şi 2 noiembrie, va fi organizată o nouă ediţie a Festivalului de creaţie şi interpretare a poeziei în grai bănăţean "Tata Oancea", este cel mai vechi, mai amplu şi mai complex festival de acest gen din România.
"Fenomenul literaturii dialectale, în speţă şi cel al poeziei în grai bănăţean, alături de cel al condeierilor plugari, este unul reprezentativ, dar în acelaşi timp şi unic, pentru Banat, lucrul acesta este demonstrat de mulţimea festivalurilor de gen din judeţele Caraş-Severin, Timiş, dar şi din Serbia, provincia autonomă Voivodina. Prin această manifestare ne-am dorit să aducem un omagiu poetului şi omului de cultură Petru E. Oance, cunoscut sub pseudonimul literar Tata Oancea, unul dintre cei mai de seamă creatori de literatură dialectală bănăţeană, dar şi să promoveze graiul bănăţean şi talentele autentice ale acestui colţ de ţară", a afirmat directorul Casei Orăşeneşti de Cultură Bocşa, Ioan Liuţ, organizator al evenimentului.
Festivalul se va desfăşura pe două secţiuni, creaţie şi interpretare, şi pe grupe de vârstă - preşcolar, ciclul primar, ciclul gimnazial, ciclul liceal şi adulţi.
La secţiunea creaţie pot participa creatori în grai, indiferent de vârstă, care nu sunt membrii ai Uniunii Scriitorilor. Fiecare participant are dreptul să se înscrie cu un număr de maximum cinci lucrări, dactilografiate sau redactate la computer, care vor fi transmise pe adresa: Casa Orăşenească de Cultură Bocşa, str. 1 Decembrie 1918, nr.43, cod 325300, jud. Caraş-Severin sau la adresa de e-mail [email protected], cu menţiunea 'Pentru Festival', în trei exemplare, până în data de 28 octombrie inclusiv. De asemenea, se va ataşa şi o fişă de prezentare, care trebuie să conţină numele şi prenumele, data şi locul naşterii, adresa exactă, date de contact, profesia, secţiunea şi grupa de vârstă la care participă şi acolo unde este cazul cenaclul literar din care face parte.
La secţiunea interpretare pot participa recitatori de orice vârstă, îmbrăcaţi (condiţie obligatorie pentru intrarea în concurs) în costum popular specific subzonei din care provin. Fiecare unitate de învăţământ va înscrie în concurs maximum şase copii, iar fiecare coordonator va avea cel mult copii înscrişi. Şcolile de pe raza oraşului Bocşa vor putea înscrie câte şase copii pentru fiecare ciclu, dar nu mai mult de 20 pentru o unitate de învăţământ. Recitatorii vor prezenta în concurs o poezie cu durata maximă de cinci minute. Nu se acceptă în concurs poezii cu texte licenţioase şi nici recitarea unei poezii în grup.
Juriul, format din specialişti în folclor, va aprecia evoluţia participanţilor ţinând cont de mimică şi gestică, de textul care trebuie să fie adecvat vârstei, de cursivitate, de dicţie şi de costumul popular, în caz de egalitate pentru departajare.
La finalul festivalului se vor acorda premii şi menţiuni pentru fiecare secţiune, iar pentru participare nu se percep taxe.
Cea de-a 43-a ediţie a festivalului este organizată de Primăria şi Consiliul Local Bocşa, Casa Orăşenească de Cultură Bocşa, cu sprijinul Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Caraş-Severin şi a Asociaţiei 'Pe urmele lui Tata Oancea' din Timişoara.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
