Brătianu, demisie într-un moment critic pentru România. Vlad Nistor: A fot o bătălie dură. Cum s-a conolidat Unirea

Darius Muresan / 14 dec 2018 / 20:43
Ion I. C. Brătianu
Ion I. C. Brătianu

Material realizat prin programul "București-Centenar" - Program Cultural derulat de Primăria Municipiului București prin Administrația Monumentelor și Patrimoniului Turistic.

Ionuț Vulpescu, fostul ministru al Culturii, și istoricul Vlad Nistor, au vorbit într-o dezbatere la DC NEWS despre negocierile extrem de dure de la Tratatul de Pace, negocieri care au consolidat actul Marii Uniri și voința românilor.

Pe 12 decembrie 1918 a venit la putere un nou guvern condus de Ion I.C. Brătianu, acesta fiind primul guvern al României în care erau reprezentate toate provinciile istorice. Pe plan extern, principala preocupare a lui Ion I.C. Brătianu a fost recunoaşterea, prin tratate, a unirii Basarabiei, Bucovinei şi Transilvaniei cu România.

Dar negocierile de la conferința din 1919 au fost extrem de grele, deoarece reprezentanții Antantei nu mai voiau să recunoască României tratatul din 1916 de la intrarea în război, din cauza Păcii de la București, care trebuie amintit că nu a fost ratificată de Regele Ferdinand, fapt ce a salvat România. 

Premierul Bărtianu și-a dat demisia, iar Alexandu Vaida-Voevod a fost cel care a semnat din partea României la Conferința de Pace. Istoricul Vlad Nistor a explicat decizia lui Brătianu care a fost în folosul țării:

„Din mai multe motive Ionel Brătianu nu și-a dorit să semneze acel document. Dar a înțeles la un moment dat, din multe motive pe care nu are rost să le discutăm acum, că pentru a facilita semnarea documentului favorabil României, un transivlănean, Alexandru Vaida-Voevod, ar fi fost o soluție mult mai bună pentru România. Din nou a renunțat la calitatea de premier, în favoarea unui alt premier care dus România într-o situație mult mai favorabilă.

Lor li se adaugă și alți oameni politici, și alte personalități culturale române, și Regina Maria, care au jucat un rol fundamental în schimbarea percepției unora sau altora sau în amplificarea percepției celorlalți, în legătură cu drepturile României. A fost o bătălie foarte dură. Sigură că ea nu a avut 500.000 de victime cum din nefericire s-a întâmplat în timpul războiului, dar bătălia nu a fost lipsită de semnificație. Fără această bătălie diplomatică nu ar fi putut fi consolidat tot ceea ce li se întâmplase românilor în anul astral 1918”, a precizat Vlad Nistor. 

Urmărește aici răspunsul: