Încrederea în media (43%) a scăzut vertiginos şi este la minimul istoric în 17 ţări, în timp ce nivelurile de încredere în guvern (41%) au scăzut în 14 ţări, guvernul fiind instituţia învestită cu cea mai puţină încredere în jumătate din cele 28 de ţări cercetate. Liderii guvernamentali sunt cei mai puțin credibili (29%).
Potrivit barometrului Edelman, credibilitatea liderilor e în pericol. Credibilitatea CEO-ului a scăzut cu 12 procente la nivel global și a ajuns la un minim de 37%, în cădere liberă în fiecare ţară studiată.
Barometrul încrederii arată că 53% dintre respondenți consideră că actualul sistem global i-a dezamăgit. Doar 15% consideră că funcționează, o treime fiind nehotărâtă.
Chiar şi elitele au o lipsă de încredere în sistem, cu 48% încredere în rândul celor cu venituri mari, 49% încredere a celor cu studii superioare şi o majoritate a celor informaţi (51%) afirmând că sistemul a eşuat. Distanţa de încredere între publicul informat şi restul populaţiei a crescut cu 15 procente, cu cele mai mari disparităţi în SUA (21 procente), Marea Britanie (19 procente) şi Franţa (18 procente).
Rădăcinile naționalismului și populismului virulent
”Implicaţiile crizei de încredere la nivel global sunt adânci şi la o scară largă”, consideră Richard Edelman, preşedinte şi CEO al Edelman.
”A început cu marea recesiune din 2008, însă la fel ca valurile doi şi trei de tsunami, globalizarea şi schimbarea tehnologică au adâncit şi mai mult încrederea oamenilor în instituţii la nivel global. Consecinţele sunt populism virulent şi naţionalismul pe fondul revendicării controlului de către populaţie în afara elitelor” a adăugat el.
Actualele mişcări populiste sunt alimentate de o lipsă a încrederii în sistem, precum şi de temeri economice şi sociale, incluzând corupţia (40%), imigraţia (28%), globalizarea (27%), erodarea valorilor sociale (25%) şi ritmul inovaţiei (22%).
Media, o elită. Neîncrederea dă naștere știrilor false
Ţări care cuplează o lipsă de încredere în sistem cu frici adânci, precum SUA, Marea Britanie şi Italia au experimentat evenimente precum alegerea lui Donald Trump, Brexit-ul şi eşecul referendumului italian. Ciclul neîncrederii este accentuat de emergenţa unei mass-media asemănătoare cu o cameră de ecou care întăreşte convingerile personale în timp ce limitează punctele de vedere opuse. Respondenţii favorizează motoarele de căutare (59%) în faţa jurnaliştilor editori (41%), ceea ce îi face să aibă de aproape patru ori mai multe şanse de a ignora informaţiile care nu corespund unei poziţii în care cred.
Oamenii văd în media o elită și lipsa de încredere în media a dat naștere știrilor false și politicienilor care vorbesc direct spre publicul larg. Încrederea în media tradiţională a scăzut cu 5 procente ajungând la 57%, cel mai abrupt declin din 2012, urmate de social media (41%), care a scăzut cu trei procente.
Mediul de business, ”accelerator al fricilor”
Există semne ale unei dispersii a autorităţii chiar şi mai adâncă.
Un om obişnuit (60%) a devenit o sursă de informare despre o companie în aceeaşi măsură ca un specialist (60%) sau un expert (60%), şi mult mai credibil ca un CEO (37%) sau un oficial guvernamental (29%). Dintre cele patru instituţii, mediul de business este văzut drept singurul care poate face o diferenţă. Trei din patru respondenţi sunt de acord că o companie poate acţiona atât pentru a-şi creşte profitul cât şi pentru a creşte condiţiile sociale şi economice în comunitatea unde operează.
Indecișii au cea mai mare încredere în business (58%). Însă, mediul de business este la un pas de neîncredere, şi cel mai îngrijorător este rolul pe care publicul i-l atribuie, de accelerator al fricilor. Încrederea în business (52%) a scăzut în 18 ţări, în timp ce încrederea în ONG-uri (53%) a scăzut şi cu 10 procente în 21 de ţări.
”Mediul de business este ultimul zid al încrederii rămas în picioare” a spus Kathryn Beiser, preşedintele global al Edelman Corporate.
[citeste si]
Studiul a fost realizat de compania de cercetare Edelman Intelligence şi a constat într-un interviu online de 25 de minute, desfăşurat între 13 Octombrie şi 16 Noiembrie 2016. 33.000 de respondenţi au participat la sondaj. Pentru selectarea publicului informat în cele 28 de ţări s-au folosit următoarele criterii: vârsta 25 – 64 de ani, studii superioare, venitul la limita superioară pentru vârsta şi ţara lor, urmărirea cel puţin săptămânală a ştirilor de business sau generale, preocuparea pentru politici publice pe care le urmăresc în media de câteva ori pe săptămână.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
