Averea Casei Regale este în pericol de a fi sfâșiată de un grup de interese de care Traian Băsescu nu ar fi străin, scriu ziariștii de la ziuanews.ro. La Înalta Curte de Casație și Justiție se află pe rol un dosar în care averea Casei Regale a României este cerută în instanţă de cei care au cumpărat drepturile litigioase asupra aşa-zisei averi a lui Paul Lambrino.
Ziariştii de la ziuanews.ro scriu despre vânătoarea pe care Traian Băsescu şi grupul său de interese au declanşat-o pentru a pune mâna de patrimoniul Casei Regale. Asta, din cauza faptului că Paul Lambrino şi-a vândut toate drepturile litigioase pe patru milioane de euro grupului de interese al lui Traian Băsescu, reprezentat de consultantul său şi al PDL de imagine, Tal Silberstein.
Pe scurt, regimul Băsescu profită de litigiul pe averea personală a lui Carol al II-lea, urmărind obţinerea bunurilor Coroanei României, bunuri evaluate la patru miliarde de euro.
Zeci de palate, mănăstiri, chiar şi comune întregi, alături de mii de hectare de terenuri, ferme, sedii de bănci, de ambasade, de partide, Biblioteca Universitară, toate au fost pierdute ca la poker de aşa-zisul prinţ de România, Paul Filip Lambrino. Traian Băsescu, Adriean Videanu şi Tal Silberstein, împreună cu Remus Truică şi Andrei Marcovici, au creat o infrastructură formată din off-shore-uri, firme de avocatură, judecători şi fonduri de investiţii, pentru a pune mâna pe ceea ce se cuvine de drept poporului român şi familiei regale a României, reprezentată de Mihai I al României, mai scrie ziuanews.ro.
Potrivit ziuanews, înainte de a fi fost recunoscut ca aparţinând Casei Regale a României, prinţul Paul şi-a cesionat toate drepturile litigioase firmei Reciplia, reprezentată de Remus Truică. Copilul de casă al fostului premier Adrian Năstase nu a fost decât un paravan, societatea Reciplia fiind deţinută de un offshore, Reciplia LTD, în spatele căruia stă chiar Tahal Group, deţinut de Kardan, un holding israelian de investiţii. Foştii consilieri ai lui Tăriceanu, Tal Silberstein şi Arthur Finkelstein, conduc companii din acest grup, fiind şi asociaţi cu Truică în mai multe companii. Suma pentru care Paul şi-a cesionat toate drepturile: patru milioane de euro. Valoarea reală a bunurilor înstrăinate de acesta: peste patru miliarde de euro.
După ce prinţul s-a declarat nemulţumit de banii pe care i-a primit, a încercat să rupă contractul cu cei de la Reciplia, introducând în joc o altă firmă, Lot Invest, o companie apropiată de fraţii Nicolae şi Florin Adi Caval. Aceştia din urmă sunt vechi parteneri cu fostul ministru al Economiei, Adriean Videanu, dar şi cu actualul preşedinte, Traian Băsescu.
Ziua News a prezentat toate bunurile care aparţin Casei Regale a României pentru care au fost începute, la nivelul anului 2006, procedurile de restituire, fie administrative, fie judiciare, cesionate, printr-un simplu contract, numărul 299, din 1 noiembrie 2006, companiei Reciplia şi lui Truică.
• Teren - 8.000 de metri pătraţi, lângă „Mina Minovici”, în Bucureşti
• 52 de hectare de teren în Bucureşti, strada Jandarmieriei
• Teren - 2.000 de metri pătraţi, în Năvodari
• Ferma Regală „Băneasa”, plus 28,63 hectare
• Imobil în Bucureşti, strada Ion Ionescu de la Brad
• Staţia de montă de la Băneasa, plus 25 de hectare aferente, vecin cu Hipodromul „Băneasa”
• Teren de 2,66 hectare la Năvodari
• Moşia Regală Copăceni - 118,10 hectare - Comuna 1 Decembrie 1918
• Moşia Cocargeaua - Ialomiţa - 7.454 de hectare
• Balta Ezeru Mostiştea - comuna Mănăstirea - 1.062 hectare
• Balta Boian Sticleanu şi pădurea Vărăştii de Baltă - 2.436 de hectare, plus 3.500 hectare apă, 170 hectare trestie
• Moşia Zorleni (Vaslui) - 1.577 hectare
• Teren de 3.165 hectare, comuna Mănăstirea, Călăraşi
• Teren de 2.002 hectare, Chinciu Spanţov, Călăraşi
• Via Regală „Cotnari”, inclusiv Castelul, 13 hectare
• Via şi pepiniera „Murfatlar”, 72 de hectare din comuna Murfatlar, Constanţa
• Teren de 30 de hectare - pădurea Snagov
• Teren de 67 de hectare plus imobilul din Scroviştea
• Teren forestier de 596,20 de hectare în Mănăstirea, Călăraşi
Palatul Elisabeta, sediul PDL şi intrarea de la Cotroceni, vândute de Paul
Lista cu imobilele date lui Truică şi companiei Reciplia SRL este una de-a dreptul spectaculoasă
• Imobilul din Eroii Sanitari, numărul 18, intrarea în Palatul Cotroceni
• Podgoria „Tohani”, Valea Călugărească
• Imobilul Bibliotecii Universitare, Piaţa Revoluţiei
• Imobilul Ambasadei Iranului, Lascăr Catargiu, nr. 39
• Imobilul de pe strada Latină, nr 10
• Palatul Elisabeta - Parcul Herăstrău
• Grajdul de cai de curse, Hipodromul Băneasa
• Imobil, fostul sediu al Fundaţiei „Ferdinand”, Iaşi
• Sediul ING Bank, Bulevardul Kiseleff, nr. 13
• Imobil Aleea Modrogan, numărul 1, sediul PDL
• Imobil Aleea Alexandru, numărul 18, sediul MAE
• Teren de 448 metri pătraţi, plus imobil, strada Gogol, Sector 1
• Teren, plus imobil, 506 mp, strada Mircea Eliade, nr. 12
Moşiile de la Balcic, vândute printr-un act adiţional
În 4 aprilie 2007, la contractul iniţial semnat între Reciplia, prin Remus Truică şi prinţul Paul, a fost semnat un act adiţional, care prevedea cesionarea drepturilor asupra unor bunuri din Bulgaria, ale Casei Regale. Iată lista:
• Palatul Regal „Balcic”
• Vila „Malvi Dalga”
• Casa Suitelor
• Pavilioanele ce înconjoară Palatul Regal
• Biserica, templul şi capela „Stella Maris”
• 24 de hectare, plus 4.800 de metri pătraţi, teren aferent Palatului Regal
• O cotă de 65% din 185 de hectare aparţinând Domeniului Regal
Prin cel de-al doilea act adiţional, încheiat în 4 octombrie 2007, Paul a cesionat către Reciplia, reprezentată de Truică, încă o serie de moşii şi terenuri, dar şi clădirea SRI de astăzi, cu menţiunea că Paul a precizat că pe aceasta doreşte să o păstreze, plătind 50% din valoarea acesteia către Reciplia. Iată lista:
• Vila Lupescu, actualul imobil SRI, imobil, plus teren
•Teren de 536, 90 hectare la Banloc
• Moşia Regală Broşteni, plus 39.885 hectare
• Un teren de 20, 50 hectare
• Castelul Medieşu Aurit, Satu Mare
• Castelul de vânătoare Poiana Itcanilor, compus din 40 de camere, plus 50 hectare teren din comuna Valea Putnei
• Castelul de vânătoare Lăpuşna, plus 4 hectare de teren în Mureş
• Moşia Regală Tersig, plus 709 hectare teren forestier în Caraş-Severin
• Pădurea Hereasca, 34,81 hectare în Călăraşi
• Două imobile în Sinaia
ZIUAnews prezintă, în continuare, lista proprietăţilor care i-au aparţinut lui Carol al II-lea şi la care ar avea drept de moştenire atât Regele Mihai, cât şi fiul lui Carol Mircea Grigore, prinţul Paul de România.
• Ferma „Băneasa”, judeţul Ilfov: 28,43 hectare teren agricol, plus herghelie cu 28 cai şi 8 tineret pursânge englez şi 15 iepe pursânge englez şi următoarele autovehicule: 1 camion Chevrolet şi 1 bicicletă.
• Moşia „Mănăstirea”, judeţul Ilfov: 3.165,87 hectare teren agricol, plus 46 cai lipitani pursânge englez şi următoarele autovehicule: 4 camioane autocar (2 defecte), 1 turism Jeep Willys şi 1 motocicletă (moşia Mănăstirea).
• Moşia „Mănăstirea”, judeţul Ilfov: 596,20 hectare de pădure, cu întreg inventarul necesar exploatării.
• Scroviştea, judeţul Ilfov: 16,38 hectare teren agricol, cu întreg inventarul necesar exploatării, inclusiv 1 camion Ford şi 1 bicicletă.
• Ferma „Snagov”, judeţul Ilfov: 29,50 hectare teren agricol (inclusiv vie şi livadă), cu întreg inventarul necesar exploatării, inclusiv 1 camion Autocar (ferma Snagov, teren arabil, vie şi livadă de pomi fructiferi).
• Domeniul Broşteni, judeţul Neamţ: 39.885,38 hectare de pădure, cu inventarul respectiv, inclusiv următoarele autovehicule: 1 camion Ford şi 1 turism Jeep.
• Palatul Snagov, compus din 1 corp cu 25 camere, inclusiv parcul şi bazinul din faţa castelului, cu inventarul respectiv.
• Palatul de la Scroviştea, compus din patru corpuri, cu un total de 210 camere, (palatul şi anexele în curs de construcţie), precum şi toate materialele de construcţie.
• Castelul Medieşu Aurit, judeţul Satu Mare, compus din 1 corp
• Castelul Lăpuşna, judeţul Mureş, 6 corpuri cu un total de 23 de camere.
• Casa de vânătoare de la Lăpuşna: un corp cu un total de 40 camere, inclusiv parcul de 4 hectare.
• Comuna Scroviştea, Ilfov: 7 corpuri de clădiri rurale cu un total de 43 de camere cu inventarul respectiv.
Relaţia Paul de România-Truică-Marcovici
Înainte de a fi recunocut de instanţele româneşti ca aparţinând Casei Regale din România, prinţul Paul de România şi-a vândut drepturile litigioase către firma Reciplia SRL, reprezentată, în contractul cu acesta, de Remus Truică. Acesta din urmă este nimeni altul decât fostul şef de cabinet al premierului Adrian Năstase, un individ despre a cărui avere s-a discutat mult, dar nimeni nu a reuşit să îi desluşească provenienţa. Reciplia SRL a fost înfiinţată în 14 decembrie 2005, având ca unic acţionar un offshore, Reciplia LTD, iar la 11 luni de la înfiinţare, Reciplia SRL a cumpărat toate drepturile litigioase ale prinţului Paul. Contractul a fost făcut, semnat şi ştampilat la avocatul Robert Mihăiţă Roşu, unul din partenerii Casei de Avocatură „Țucă, Zbârcea şi Asociaţii”.
Compania Reciplia SRL este administrată de nimeni altul decât Marius Andrei Marcovici, fost consilier personal al premierului Călin Popescu Tăriceanu şi asociat cu Truică în alte companii. La rândul său, Gabriel Zbârcea a fost nu numai coleg la „Muşat şi Asociaţii” cu Ioana, fostă Tăriceanu, dar a fost şi şef al AVAS, în guvernarea premierului liberal.
La momentul semnării contractului, la guvernare se afla Alianţa DA, adică PNL şi PDL, împreună cu UDMR.
Cine este Paul Lambrino, intitulat și de România
Paul de România este nepotul lui Carol al II-lea, fiul cel mare al Regelui Ferdinand al României şi al Reginei Maria. În august 1918, în timpul Primului Război Mondial, Carol al II-lea şi-a abandonat unitatea militară pe care o conducea pentru a se căsători cu Ioana Maria Valentina Lambrino („Zizi” Lambrino, 1898-1953), fiica unui general român. Căsătoria a fost oficiată la Chişinău, dar a fost declarată nulă de Tribunalul Ilfov în 1919.
În 1920, din relaţia lui Carol al II-lea şi Zizi Lambrino s-a născut Mircea Grigore Carol Lambrino, tatăl lui Paul de România. Mircea Grigore Carol Lambrino nu a fost niciodată recunoscut oficial de Carol al II-lea, filiaţia lui Mircea Grigore fiind stabilită de-abia în 1955, printr-o decizie a instanţei de la Lisabona. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a recunoscut, în 2011, hotărârea judecătorească de la Lisabona.
Carol al II-lea s-a căsătorit, în 10 martie 1921, cu Prinţesa Elena a Greciei şi Danemarcei, căsătorie din care s-a născut Prinţul Mihai, viitorul Rege Mihai al României.
Din 1940, când a abdicat în favoarea Regelui Mihai, şi până în 1953, când a murit în Portugalia, Carol al II-lea a trăit în exil, alături de Elena Lupescu, cu care s-a căsătorit în 1947.
Paul de România a susţinut că moşteneşte 37% din averea regală, plus partea de moştenire care i-ar reveni ca moştenitor al tatălui său, Mircea Grigore, plus partea de moştenire care i-a revenit lui Monique Urdărianu (urmaşa Elenei Lupescu), drepturi litigioase pe care Paul de România le-a achiziţionat de la aceasta.
După fuga lui Carol al II-lea, Regele Ferdinand I l-a dezmoştenit, în 1925, luându-i acestuia orice drept de a beneficia de vreun imobil sau teren al Casei Regale. Singurul drept recunoscut de Ferdinand I lui Carol al II-lea a fost acela de a primi anumite sume de bani. Regele Ferdinand I scria: „Anulez dispoziţia cuprinsă în acest testament prin care lăsam fiului meu Carol toată cotitatea disponibilă şi hotărârea de a cuprinde în partea sa de moştenire întreaga moşie Sinaia - Predeal împreună cu Castelul Peleş şi celelalte castele, clădiri şi stabilimente, cu sarcinile prevăzute în acest testament pentru Castelul Pelişor, precum anulez şi legatul caselor şi clădirilor din Bucureşti absolut necesare. Hotărăsc ca toată această cotitate disponibilă, atât imobilele de pe Valea Prahovei, cu sarcinile prevăzute, ca şi cele din Bucureşti, care sunt absolut necesare viitorului rege, să revină urmaşului meu pe tronul României din familia mea, iar în timpul minorităţii sale să se bucure de folosinţa şi de veniturile lor iubita mea soţie Regina Maria. Voiesc ca partea rezervatară ce se cuvine fiului meu Carol, s-o primească în bani şi în efecte”.
Potrivit testamentului formulat în iunie 1925, Regele Ferdinand I şi-a împărţit averea între Regina Maria, soţia sa, şi cei cinci copii.
Băsescu, atac la Regele Mihai I
În timp ce prinţul Paul de România se bătea în instanţă, umăr la umăr cu oamenii preşedintelui, pentru a revendica o parte din averea Casei Regale, preşedintele Traian Băsescu îl ataca, din senin, pe Regele Mihai I, la televizor. Principala problemă a lui Băsescu: de ce să îi retrocedeze statul român imobilele, dacă Regele a comis un act de trădare atunci când a abdicat? Nimeni nu a înţeles atunci de ce a ieşit brusc Băsescu să îl atace pe Rege. Însă, în lumina dezvăluirilor cu privire la averea Casei Regale, gestul preşedintelui Băsescu devine explicabil.
„Tot continuăm să considerăm că abdicarea Regelui a fost un mare act patriotic. Nu. A fost un act de trădare a interesului naţional al României. Din partea Regelui. Acesta este punctul meu de vedere”, a spus Băsescu.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
