UNESCO este binecunoscută pentru patrimoniul său mondial în care se află și obiective din țara noastră. Printre acestea putem enumera locuri precum: Delta Dunării, orașul vechi din Sighișoara, bisericile de lemn din Maramureș, Mânăstirea Horezu, Bisericile pictate din nordul Moldovei.
Convenția privind Protecția Patrimoniului Cultural și Natural al Lumii a fost semnată la Paris, pe 16 noiembrie 1972, intrând în eficiență pe 17 decembrie 1975. Prima listă a patrimoniilor UNESCO conținea doar 12 locații din lumea întreagă. Astăzi, în această listă figurează 1031 de astfel de obiective din 163 de state.
Dintre acestea, cele mai multe se află în Italia, în număr de 51, urmată de China cu 48, Spania cu 44 și Franța cu 41. Scopul UNESCO este de a „contribui la clădirea păcii, la eradicarea sărăciei, dezvoltare durabilă și dialog intercultural prin educație, știinte, cultură, comunicare și informare". Printre alte țeluri ale organizației se mai află: dezvoltarea educațională prin programul Educație Pentru Toți, dezbaterea provocărilor etice și sociale de actualitate și promovarea diversității și unicității culturale.
Controverse din istoria UNESCO
UNESCO nu a fost scutită până acum de controverse. În anul 2011, o revistă palestiniană finanțată parțial de către aceștia a publicat un articol subversiv al unei adolescente. Aceasta l-a descris pe Adolf Hitler ca unul dintre modelele sale în viață. UNESCO a condamnat conținutul și a retras sprijinul financiar.
Alt moment tensionat a fost resimțit în anul 2012. Organizația decide să stabilească o catedră de astronomie, astrofizică și științe spațiale la Universitatea Islamică din Gaza. Moment în care ministrul israelian de externe a criticat mișcarea declarând că universitatea respectivă sprijină organizația teroristă Hamas.
Să nu uităm nici de conferința „Lumea Media după WikiLeaks și News of the World" (16-17 februarie 2012). Deși toate cele șase panel-uri aveau legătură cu organizația media deținută de Julian Assange, niciun membru al personalului WikiLeaks nu a fost invitat să participe la aceste discuții. Ulterior, după reclamații de la purtătorul de cuvânt al WikiLeaks, Kristinn Hrafnsonn, aceasta a fost inivtată să participe, însă nu a primit dreptul de a cuvânta în niciunul dintre panel-uri.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
