Invitat la DC News, profesorul a explicat că Jean Pangal era obsedat de dorinţa de a avea propriul său serviciu secret: îşi construieşte un serviciu secret atât în cadrul Ministerului Afacerilor Externe – la Subsecretariatul de Stat al Presei şi Informaţiilor (pe care îl desfiinţează Nicolae Titulescu la sfârşitul anului 1932), cât şi în cadrul masoneriei, încurajându-i pe membrii ordinului să facă delaţiuni anonime.
"Pangal trebuia să facă legătura între guvern și presă, să fie un intermediar. El s-a folosit de relațiile pe care le are pentru a-și încropi un mic serviciu secret și începe să afle informații. Avea niște domnișoare pe care le plătea și le 'introducea' în apropierea celor care aveau funcții de conducere în principalele ziare ale epocii, demnitari, miniștri, astfel încât să obțină informații pe care apoi să le vehiculeze după cum erau interesele. Acest mic serviciu secret a fost desființat de următorul ministru de Externe al României. (...) Apoi Pangal s-a gândit să-și facă un serviciu secret și în masonerie. Îi punea pe membri să ofere cu caracter anonim note sau informații cu privire la diverse activități pe care ei le cunoșteau", a povestit Bogdan Bucur.
În ciudat faptului că era un om extrem de puternic, Jean Pangal avea probleme financiare. Locuia în casa soţiei şi avea permanent nevoie de bani. Mereu găsea cele mai ciudate şi scandaloase metode de a procura bani (sens în care foloseşte şi infrastructura masonică).
"Pangal a avut probleme financiare. M-am întrebat cu ce se ocupa de fapt. Pangal nu a făcut nimic. Nu avea o activitate profesională. Trăia pe spatele masoneriei și pe spatele contactelor pe care le avea. Avea o moșie, era finanțat și din străintate, se împrumuta și tot așa", a mai zis profesorul.
Descendent din trei familii boiereşti valahe de rang terţiar, care, împreună, au dat Românei moderne cel puţin doi miniştri, un subsecretar de stat şi şase deputaţi sau senatori, Jean Pangal a fost om politic (deputat şi subsecretar de stat pentru presă şi informaţii), diplomat şi conducător absolut al masoneriei române din perioada interbelică (în calitate de Mare Maestru al MLNR şi de la Suveran Mare Comandor al RSAAR). Supranumit de presa vremii Prinţul Suveran al masoneriei române, Jean Pangal este foarte puţin cunoscut astăzi, dar a fost extrem de controversat şi de influent în perioada interbelică, mai cu seamă datorită relaţiilor sale personale şi contactelor directe cu întreaga elită politică, socială, economică şi diplomatică a Românei, şi chiar a Europei.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
