"Potrivit unui recensământ de la finalul lui 2015, prezența comunității românești este cea mai numeroasă în Italia. Există peste 1,2 milioane de muncitori români în domenii precum construcții, servicii și agricultură, iar numai în agricultură sunt circa 110.000 de români. Din păcate, nu toți lucrează legal, există și munca la negru și la gri, ceea ce înseamnă că numărul lucrător români din Italia ar putea fi mai mare. Există, printre cei 110.000, cazuri de exploatare și de nerespectare a drepturilor pe care le au. Birourile noastre le acordă asistență juridică gratuită, se ocupă de probleme concrete, nu ideologice. Noi denunțăm și cazurile de exploatare la autoritățile italiene. Am întâlnit și cazuri de exploatare sexuală a femeilor care au fost obligate să se prostitueze. Ne este greu să îi ajutăm în caz de șomaj, pentru că din România vin actele greu, cu întârziere de 6-8 luni, și pierd șomajul. Din informațiile pe care le avem noi, cei mai mulți români care lucrează în Italia în agricultură provin din Moldova și Transilvania.", a declarat Pietro Ruffolo, reprezentantul Confederației Lucrătorilor din Agroindustrie din Italia în cadrul dezbaterii „Crearea unui sistem partenerial public-privat pentru reprezentarea lucrătorilor români din agricultură în Italia" organizată de BNS și AGROSTAR.
La rândul său, președintele AGROSTAR Niculae Ștefan a subliniat că românii care pleacă să lucreze în condiții asemănătoare cu sclavagismul în alte țări pleacă din cauza sărăciei și pentru că statul român nu are politici pentru integrarea acestora pe piața muncii în România.„În mediul rural nu există investiții, nu există servicii. S-au accesat fonduri europene prin PNDR, dar nu se vad în mediul rural. Necesitatea încheierii unui parteneriat public-privat pentru reprezentarea a lucrătorilor români în agricultură din Italia ține de faptul că aceste persoane nu au capacitatea de a-și apăra drepturile conferite de legislația italiană, a afirmat președintele Federației Agrostar, Ștefan Niculae.
Doamna Sandra Pralong consilier de stat la Departamentul pentru Relația cu Românii din afara Granițelor din cadrul Președinției României, prezentă la dezbatere, a subliniat că „tot ce atinge demnitatea muncitorilor români este foarte, foarte important pentru Președinție".
Ministrul Muncii Dragoș Nicolae Pâslaru a declarat că ministerul pe care îl conduce este extreme de interesat de astfel de parteneriate și a sugerat ca propunerile să se concretizeze prin discutarea și rezolvarea pas cu pas, arătându-și disponibilitatea de a colabora cu toți factorii implicați.
Dumitru Costin, președintele BNS a declarat că nu pot face sindicatele singure totul, ci parteneriatele public-privat sunt necesare. „Sunt multe lucruri de făcut și nu le putem face singuri. Vrem să punem la punct un sistem prin care informașiile să circule liber", a spus președintele BNS.
Anul acesta, AGROSTAR și Federația Muncitorilor din sectoarele agricol și industrie alimentară FLAI-CGIL și Institutul Național Confederal de Asistență INCA-CGIL din Italia au semnat un protocol pentru acordarea de asistență gratuită românilor care vor să muncească în agricultură, în Italia, care muncesc deja în Italia, dar și celor care au muncit în Italia, în agricultură, și vor să se întoarcă în țară
Ce trebuie să stie românii care lucrează în agricultură în Italia
Contractul italian prevede o durată a zilei de muncă de 6 ore şi 30 de minute;
În Italia, plata pentru o zi de muncă în agricultură este de circa 52 de euro;
Cine lucrează în agricultură în Italia, are dreptul la şomaj agricol;
Dacă se întâmplă un accident de muncă, ai dreptul la o indemnizaţie;
Dacă copiii tăi au rămas în România, ai dreptul la alocaţia pentru nucleul familial;
Dacă ai suportat cheltuieli medicale în Italia, ai putea avea dreptul la rambursarea cheltuielilor.
Cetățenii români care lucrează în agricultura din Italia sunt plătiți cu sume cuprinse între 15 euro – 25 euro/zi fără a li se încheia contracte de muncă valabil încheiate ;
Lucrătorii români locuiesc în condiții subumane .
Motivele pentru care cetățenii români care acceptă munca la "negru" în Italia
Lipsa locurilor de muncă;
Locuri de muncă prost plătite;
Lipsa unor programe de reconversie și formare profesională adaptate la realitatea economică;
Lipsa investițiilor în sectorul agricol, sector care ar putea să ocupe o mare parte din persoanele din mediul rural, dar și lipsa investițiilor în sectoare non agricole ;
Marea majoritate a persoanelor care pleacă la muncă în agricultura din Italia nu pot accesa fondurile europene prin PNDR 2014-20120 deoarece nu îndeplinesc condițiile de studiu, nu dețin suprafețe de teren necesare pentru accesarea fondurilor.
O lege a zilierilor neadaptată la realitatea socio-economică a României.
Efectele migrării forței de muncă în Italia :
Ținând cont de faptul că provin din zonele rurale cu sărăcie extremă dar și raportat la faptul că nu li se încheie un contract de muncă, efectul pe termen lung nu poate fi altul decât acela ca aceste persoane să fie asistate social permanent. Interesul statului Român ar trebui să fie acela ca cetățenii săi aflați la muncă în Europa să aibă un contract de muncă valabil încheiat în virtutea căruia ar putea să beneficieze de pensie, de asistență de medicală și socială;
Dacă ar avea în Italia un contract de muncă ar beneficia de dreptul la alocaţia pentru nucleul familial ceea ce ar conduce la rezolvarea parțială a problemei legate de copii care rămân în țară;
Pe termen lung România va avea o problemă în zona rurală deoarece atîta timp cât persoanele plecate la muncă nu au lucrează în virtutea unui contract și nu li se plătește contribuții, aceste persoane nu vor beneficia de drepturi ei rămânând în continuare "asistați" .
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
