Nu sunt deloc reduse ca număr situațiile în care părintele sau educatorul consideră în mod eronat că au purtat un dialog cu copilul, când în realitate adultul doar își expune părerile. În consecință, specialistul în Educație, Ion-Ovidiu Pânișoară, aduce în atenția părinților și educatorilor „regulile de aur" expuse de Herring (2011) în cartea How to Argue:
• Când vrem să-l convingem pe copil trebuie să ne amintim să ne alegem timpul și locul, deoarece chiar și adultul are momente în care nu acționează pozitiv la contraziceri.
• Tonul folosit este un alt element esențial.
Citește și Părinți de succes: Adolescența - greu de gestionat
• Ascultarea activă este la fel de importantă, pentru că și cel mic vrea să știe că este ascultat, că este acceptat și înțeles.
• Copilul trebuie să afle de la părinte/educator ce simte în legătură cu relația dintre ei, dar exprimarea să apeleze la termeni pozitivi, deoarece, de exemplu, „nu înveți destul!” sună mai brutal ca „simt că ai putea să-ți dai mai mult interesul”.
• Orice discuție trebuie concentrată pe viitor, nu pe trecut, cu excepția cazului în care ceea ce s-a întâmplat odată are relevanță pentru viitor.
• Nu în ultimul rând, adultul trebuie să privească orice situație și prin ochii celui mic.
Citește și Părinți de succes: Despre inteligența emoțională
Toate aceste reguli certifică o realitate: adulții dispun de o experiență vastă nu numai de viață, ci și de comunicare, o „armă" teribilă în relația cu copilul, care trebui doar folosită mai mult.
Citește mai multe pe performante.ro
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
