O investigație care a pornit de la un caz singular aduce la lumină probleme extrem de grave privind modul de procesare și folosire a informațiilor de interes național de către parchete, autorități centrale și locale. În cazul cel mai fericit este vorba "doar" despre un sistem absolut ineficient de comunicare între toate instituțiile statului, caz în care acesta ar trebui schimbat în regim de urgență. În cel mai rău caz, aflăm că această "mafie" din sănătate și-a extins tentaculele în toate instituțiile statului, până la cel mai înalt nivel.
Serviciul Român de Informații a confirmat trimiterea în perioada 2011-2016 a unui număr de 22 de informări care cuprindeau indicii privind posibile fapte penale către parchete, inclusiv informații despre Hexi Pharma și presupuse fapte ilegale ale companiei. În ciuda celor 22 de informări transmise către Parchete, singurii care au demarat investigații în această direcție au fost niște jurnaliști. PACT adresează următoarele întrebări Serviciului Român de Informații și Ministerului Public:
1. Către ce Parchete au fost transmise aceste informări și care este data exactă a trimiterii lor?
2. Care este conținutul celor 22 de informări transmise către Parchete de Serviciul Român de Informații?
3. Care este motivul pentru care Parchetele respective nu au început o investigație în cazul fiecărei sesizări primite din partea SRI?
4. Care este procedura legală de urmat de către un Parchet când primește astfel de informări? A fost această procedură respectată în cazul fiecărei sesizări?
Informațiile făcute publice de către Comisia de Control SRI relatează faptul că au fost transmise 4 informări către Consiliile Județene Cluj și Vâlcea, Prefectului județului Cluj și Ministrului Sănătății despre posibile acte penale care vizau compania Hexi Pharma. Informările conțineau detalii referitoare la favorizarea Hexi Pharma ca furnizor de materiale sanitare/dezinfectanți și acordarea de contracte preferentiale, nerespectarea de către firma amintită a prevederilor caietului de sarcini, lipsa conformității ofertelor, precum și informații despre vicierea procesului de atribuire a contractelor în favoarea Hexi Pharma.
"Nu am primit astfel de informări de la SRI, pentru că dacă aş fi primit aş fi reacţionat cumva, mai ales că sunt medic" – declarația domnului Florin Stamatian, fostul Prefect al Clujului din 2011.
"Nu-mi amintesc, dar dacă au fost le-am trimis mai departe la Direcţia de Sănătate Publică (DSP) Cluj pentru a începe controale" – declarația domnului Gheorghe Ioan Vușcan, actualul Prefect al Clujului care deține postul din 2012.
"Nu mai ştiu dacă am primit informări de la SRI pe această temă, au trecut cinci ani de atunci. Dar dacă am primit, am trimis mai departe la spitalele din subordinea Consiliului Judeţean Cluj pentru luarea unor măsuri"- declarația domnului Alin Tișe, Președintele Consiliului Județean Cluj din 2011.
"Eu am preluat mandatul la sfarsitul anului 2014, iar din acel moment si pana astazi nu imi amintesc de vreo notificare a Serviciului Roman de Informatii pe tema calitatii produselor Hexi Pharma. Nu ma pot pronunta pentru perioada anterioara cand presedinte a fost Ion Cilea, cel care a decedat in decembrie 2014" – declarația domnului Gheorghe Pasat, Președintele Consiliului Județean Vâlcea din anul 2014.
[citeste si]
Întrebările următoare sunt adresate foștilor și actualilor Președinți ai Consiliilor Județene Cluj și Vâlcea, precum foștilor și actualilor Prefecți din Cluj (între 2011-2016):
1. Cum este posibil că niciun factor de decizie din aceste instituții care a fost destinatarul informărilor nu își amintește primirea și gestionarea acestora?
2. Care este procedura pe care instituții precum Consiliul Județean și Prefectura trebuie s-o urmeze atunci când primesc astfel de sesizări?
3. S-au urmat procedurile legale în aceste 4 cazuri? Dacă nu, unde a fost blocajul și care sunt pașii care vor fi urmăți de îndată pentru a nu mai permite astfel de derapaje?
4. Dat find faptul că au fost transmise 388 de documente conținând informări despre infecțiile nosocomiale către prefecții și președinții de Consilii Județene din majoritatea județelor din țară, au primit Consiliile Județene din Cluj și Vâlcea și Prefectura din Cluj aceste informări?Daca da, care au fost pașii întreprinși pentru a rezolva aceste situații, mai ales în privința companiei Hexi Pharma, despre care se primiseră separat 4 informări?
PACT adresează umrătoarele solicitări Serviciului Român de Informații:
1. Să facă publice documentele de informare despre sesizările legate de Hexi Pharma transmise către Consiliile Județene Cluj, Vâlcea, Prefectura Cluj și Ministrului Sănătății, inclusiv textul integral și data trimiterii acestor informări.
2. Să desecretizeze cele 502 de informări despre infecțiile nosocomiale transmise către autoritățiile centrale și locale, inclusiv textul integral și data trimiterii acestor informări.
3. Să transmită un punct de vedere referitor la motivul pentru care Spitalul Serviciului Român de Informații cumpăra produse de la compania despre care în același timp trimitea informări către autoritățile locale și centrale privind posibile ilegalități comise de aceeași companie.
PACT solicită un punct de vedere din partea tuturor Miniștrilor Sănătății din perioada 2011-2015 referitor la aceste comunicări despre presupusele ilegalități comise de Hexi Pharma.
1. Au fost primite aceste 4 documente de informări din partea SRI-ului?
2. Cine sunt responsabilii care trebuiau să primească aceste informări, și cine sunt factorii de decizie pe care i-au informat în această privință?
3. Care au fost pașii luați de factorii de decizie în privința acestor informații primite?
Serviciul Român de Informații a pus la dispoziția factorilor de decizie de la nivel central (președinților României, prim-miniștrilor, președinților celor două Camere ale Parlamentului, miniștrilor Sănătății și altor miniștri și responsabili din domeniul securității naționale) și local (prefecților și președinților de Consilii Județene din majoritatea județelor țării) 115 documente, și respectiv 388 de documente de informare privind subiectul infecțiilor nosocomiale. Asta înseamnă că primii 4 oameni din stat, alături de o mulțime de alți factori de decizie la cele mai înalt nivel au fost informați în mod repetat despre această problemă pe parcursul ultimilor 5 ani.
Platforma Acțiunea Civică a Tinerilor solicită un răspuns din partea Președinților Klaus Iohannis și Traian Băsescu, Prim-Miniștrilor Emil Boc, Mihai-Răzvan Ungureanu, Victor Ponta și Dacian Cioloș, foștilor miniștri ai Sănătății Ladislau Ritli, Vasile Cepoi, Eugen Nicolaescu, Nicolae Bănicioiu și Patriciu Achimaș-Cadariu, și din partea tuturor foștilor și actualilor președinți de Consilii Județene și prefecți la următoarele întrebări:
1. Care sunt pașii pe care instituțiile pe care le reprezentați i-au întreprins îndată ce ați primit aceste informări de la Serviciul Român de Informații?
2. La ce miniștri și responsabili (exceptând demnitarii menționați mai sus) din domeniul securității naționale se referă Serviciul Român de Informații când spune că le-a trimis cele 115 documente? Care au fost acțiunile luate de acești factori de decizie?
3. Cum este posibil ca in ciuda acestor infomări primite de cele mai relevante instituții ale statului, nicio investigație la nivel național nu a fost pornită?
4. Care sunt mecanismele operaționale prin care astfel de probleme ar trebui să ajungă pe agenda CSATului, și de ce nu au ajuns în ultimii 5 ani, în ciuda faptului că o bună parte din membrii CSATului au primit aceste informații din partea Serviciului Român de Informații?
5. Ce trebuie să înteleagă cetățeanul de rând despre capabilitatea și/sau eficiența celor mai importante instituții ale statului și a factorilor de decizie care au condus aceste instituții din anul 2011 până în prezent?
6. Care sunt schimbările legislative necesare care nu vor mai permite astfel de derapaje de necrezut într-o țară membră UE?
PACT se arată profund îngrijorat de declarația Președintelui Comisiei de Control SRI din Parlament, Deputatul Georgian Pop, care a declarat că în cazul beneficiarilor informațiilor date de SRI cu privire la încălcarea legii, aceștia nu sunt obligați să ia vreo măsură pentru că legea nu prevede o astfel de obligație.
Platforma Acțiunea Civică a Tinerilor cere ca acest vid legislativ să fie modificat în regim de urgență de către Parlamentul României. Altfel, toți beneficiarii acestor informații vor putea ridica din umeri în continuare fără a exista vreun cadru legal care să le pedepsească inacțiunea.
Întrebările de mai sus sunt multe, și este foarte probabil că nu se vor primi răspunsuri la obiect la cele mai multe dintre ele. De ce? Pentru că orice răspunsuri s-ar da, nu ar putea justifica nivelul de incompetență și/sau rea-voință a persoanelor aflate în funcțiile publice de decidere sau execuție implicate.
Nu putem specula mai mult până când nu le dăm acestor persoane șansa unor explicații publice pe temele mai sus menționate. Cert este că s-a deschis Cutia Pandorei.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
