Prima ipoteză: asfixia mecanică
Ca primă ipoteză, ar fi de luat în calcul asfixia prin crucificare. Potrivit ziarulring.ro, s-au făcut experimente pe voluntari, asistaţi de medici reanimatori şi de terapie intensivă. Aceştia voluntari nu au rezistat mult. Însă, în Evanghelie, se apeciază cam şase ore durata crucificării, iar o hipoxie de acest tip, cât de accelerată ar fi, depăşeşte 18-24 de ore.
Astfel, această ipoteză pică.
A doua ipoteză: anemia. Şi "sudoarea morţii”
O a doua ipoteză este cea ”a anemiei”, însă trebuie analizate alte cauze, având în vedere rugăciunea Domnului din Grădina Ghetsimani, unde ucenicii au văzut că apare o sudoare de sânge. Aşadar, transpiraţia cu sânge din Grădina Ghetsimani, rănile cauzate de cuie, pe cruce, și coroana cu spini pot duce la o deshidratare şi anemie.
Citește și: Obiceiuri de Paște. Ziua în care focurile se aprind pentru a întâmpina spiritele celor dragi
A treia ipoteză: flagelarea, tortura
Ajungând la cea de-a treia ipoteză, aceasta se referă la tortura la care a fost supus Trupul Domnului. există posibilitatea ca, înainte de răstignire, trupul să fi suferit răni foarte grave. Leziunile din timpul flagelării și crucificării au fost atât de grave, încât ar fi putut grăbi sfârşitul pe cruce. În timpul flagelării, dar şi al purtării crucii, ar fi putut să apară şi leziuni interne.
A patra ipoteză: cuiele
Această ipoteză presupune cel puţin două variante, anumea cea a baterii cuielor în palme, dar şi de varianta braţelor răsucite posterior, peste traversă, palmele fiind tot anterior, deci cuiul ar fi fost bătut pe dosul mâinii.
A cincea ipoteză
Iisus Hristos să nu fi fost mort când a fost coborât de pe cruce.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
