Ambasadorul României la Varșovia, Excelența sa Ovidiu Dranga, a acordat DCNews un scurt interviu despre implicațiile alegerilor prezidențiale din Polonia:
- Sunt rezultatele de duminică surprinzătoare?
- Polonia este o democrație consolidată, iar alegerile nu necesită comentarii. Poporul a decis o schimbare. Preşedintele ales aparţine unei alte generații de politicieni. Vorbim despre un președinte tânăr, de 43 de ani, europarlamentar. În cazul dlui Duda, afilierea ideologică este percepută de către public ca fiind la fel de importantă ca profilul său de tehnocrat.
Vezi și: Surpriză la alegerile prezidențiale din Polonia: Bronislaw Komorowski îşi recunoaşte înfrângerea
- Ce se schimbă, la nivelul politicii externe?
- Personal, cred că agenda de politică externă a Poloniei nu se va schimba. Dl. președinte Andrzej Duda s-a afirmat ca un pro-atlantist, și-a exprimat dorința de a colabora cu statele aflate pe flancul estic al NATO şi UE, în special cu România, acordă un rol important relației cu Germania, Franța și țările grupului Vișegrad, este ferm în ceea ce privește poziția față de evoluțiile din Ucraina. Polonia este un partener previzibil. Prin urmare, România se așteaptă ca proiectul lansat de președintele Klaus Iohannis în cursul vizitei la Varșovia să continue cu sprijinul preşedintelui Andrzej Duda. Vom organiza, la Bucureşti, un summit regional al Flancului Estic, ca eveniment politico-diplomatic major înaintea summit-ului NATO de la Varșovia, din 2016.
- Dar pe scena politică poloneză?
- Din ceea ce relatează presa, unii spun că alegerea noului președinte va netezi drumul partidului său conservator, Lege și Justiție, aflat acum în Opoziție, spre o victorie la parlamentare. Alții cred că președintele Komorowski, după 5 august, când i se încheie mandatul, va prelua stindardul partidului Platforma Civică (de guvernământ) și va păstra guvernarea, după alegerile din octombrie 2015. De notat că președintele are rol important în problemele de securitate și apărare, exercită o anumită influenţă în politica externă, dar nu participă, spre exemplu, la Consiliul European, unde merge premierul. În schimb, președintele reprezintă Polonia la Summit-urile NATO.
- Presa occidentală consideră că noul președinte este eurosceptic.
- Cred că Polonia rămâne ferm ataşată proiectului european. În ce priveşte perimetrul convergenţei financiare, opinia prevalentă este ca Polonia îndeplinește, deja, criteriile tehnice pentru trecerea la euro. A avut creștere economică de 3% pe an, inclusiv în timpul crizei economice din Europa. Problema care se pune este politică. Există adepți ai trecerii la euro, dar și oponenți. Aceștia spun că Poloniei i-a mers bine, economic, în afara eurozonei și cred că avantajele adoptării euro sunt umbrite de riscurile aderării. Disputa nu s-a tranșat, este o dezbatere vie în societate, iar la final va decide electoratul, pentru că, în perspectiva tranziţiei la moneda unică, va fi nevoie de modificarea Constituției.
Citește și: Federica Mogherini: Rezultatele alegerilor din Spania și Polonia demonstrează că Europa trebuie să se schimbe
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
