La doar 6 luni de zile de la mișcările de stradă care au dărâmat guvernul Ponta, imaginea comparativă a guvernărilor celor doi premieri cel de la PSD și cel tehnocrat, înclină clar în favoarea fostului premier Ponta.
Guvernarea Ponta apare relativ stabilă și clară în mintea oamenilor, deopotrivă ca realizări și ca vulnerabilități; guvernul Cioloș generează un sentiment de dezămăgire, strâns în jurul unei percepții neclare, dar negative în legătură cu lipsa totală de direcție a echipei tehnocrate.
Despre PNL nu se poate spune decât că a irosit tot orizontul uriaș de așteptare și de susținere după prezidențiale.
Despre consecințele jocurilor politice aiuritoare din interiorul partidului și managementul defectuos al candidarilor discuția este de prisos, iar efectul negativ a fost cumulativ. Liberalii nu doar că intră în campanie din poziția a doua, dar au un handicap generat de formațiunile civice care iau voturi din același bazin și cu competitori agresivi, dornici să obțină un scor cât mai bun din bazinul electoral mare de nehotărâți.
Decizia Curții Constituționale nu face decât să pună PNL la locul său în această campania. Însă ce decizie a Curții Constituționale nu este și puțin politică? Astfel că ne putem întreba dacă nu cumva decizia Curții anticipează un marș triumfalist al PSD după locale, pentru parlamentare.
Meciul din București între PSD și PNL este cu nimic mai prejos ca tensiune a confruntării ca turul 2 cu Klaus Iohannis și Victor Ponta; exceptând poate faptul că în cazul meciului PNL-PSD în 2016, publicul greu mai discerne personajul pozitiv de cel negativ și miza sa în această poveste.
Liberalii dacă ar putea vedea clar situația din București ar lupta disperați pentru scor. Dar nu par mobilizați să lupte. PDL nu este genul de partid pe care să-l dai exemplu dacă vrei să dai bine în discuția publică, însă amintesc totuși că PDL putea lupta pentru scor în momentele sale bune când tot Vasile Blaga conducea campaniile. Este adevărat că de atunci au mai trecut ceva ani și s-a acumulat oboseală și indiferență, iar vechii adversari au ajuns să se confunde, atât de bine seamănă.
Mai au liberalii vreo carte de jucat? Da. Klaus Iohannis. Văzându-l pe președintele Iohannis mai activ în mesaje și având acțiuni mai vizibile ca cea a prezenței în Afganistan, merită spus că Klaus Iohannis este, cu toată erodarea, singurul lider care beneficiază de suportul a mult mai mult de jumătate din bazinul liberal. Restul liderilor PNL, sunt într-o situație de cvasi-vulnerabilitate în raport cu propriul electorat.
De ce este importantă relația lui Klaus Iohannis cu electoratul liberal ? Pentru că este nevoie de tracțiune electorală pentru a mai poate modifica rezultatul previzibil al PNL în București. Implicarea lui Klaus Iohannis poate coagula și energiza bazinul electoratul liberal, așa cum ajută și Victor Ponta pentru PSD. Și implicarea președintelui mai poate da energie unui echipe de candidați care fără să fie mai rea sau mai bună ca altele, este fără direcție.
Dacă Klaus Iohannis nu se implică în această campanie, nu doar că Victor Ponta își va lua revanșa simbolică pentru pierderea prezidențialelor, dar PNL va urma drumului Guvernului Cioloș.
Președintele mai poate salva ce se mai poate din situația grea în care a ajuns fostul său partid. Dacă Klaus Iohannis mai ezită ar trebui să-și amintească că nu există președinți singuri, fără partide care să-i susțină la Cotroceni.
Dacă PNL pierde rău la locale, efectul se va râsfrînge și asupra președinției lui Klaus Iohannis.
Notă: Titlul de pe prima pagină și imaginea sunt setate de redacție
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
