Evenimentul s-a petrecut în iunie 2015, în București, pe strada Mihai Eminescu nr. 89, și este înregistrat video. Atunci, am avut șansa de a vedea, într-o repetiție cu public, piesa lui Mick Davis, Paganini.
În decembrie a avut loc, la Metropolis, premiera acestui spectacol hollywoodian. Hollywoodian în sensul bun al cuvântului: ritm alert, umor, acțiune, precizie chirurgicală în tratarea detaliilor, costume reconstituite la nivel de agrafă, după tablouri istorice, distribuție uriașă pentru teatrele de la noi. Mai ales că în această piesă nu există figurație: vă invit să urmăriți personajele din planul doi, care joacă roluri la fel de atent conduse de regizor ca personajele principale. Scoțianul Mick Davis, care a scris și textul, își răscumpără prin această piesă despre viața lui Paganini, sufletul "vândut" industriei din Los Angeles.
Probabil, după premiera tăcută din iarnă, va avea loc o lansare internațională a spectacolului în primăvară, când se așteaptă venirea la București a lui Andy Garcia. Paganini-Tudor Aaron Istodor- își pregătește, ca Modigliani, drumul spre marele ecran. Gelu Nițu, în rolul episcopului Janin, joacă teribil, dar fără exagerări dramatice, cu naturalețea pe care o poate avea doar un mare actor. Mihai Gruia Sandu, îl depășește, în rolul lui Satan, pe celebrul Woland, din Maestrul și Margareta anilor 80. Se remarcă Elvira Deatcu și Claudiu Bleonț, ca de fiecare dată...
Totuși, personajul care a dominat scena, la avanpremiera din vară, în opinia mea de spectator, rămâne Napoleon. El este cel care a făcut posibile victoriile Teatrului Metropolis, fie că acestea sunt noile Shakespeare, de Victor Ioan Frunză, fie Peretele, de Lia Bugnar, fie Paganini, de Mick Davis. Inovația adusă de el în management-teatrul de proiect- schimbă strategiile pe scena românească. Nu mai spun că, în Paganini, Napoleon seamănă izbitor cu George Ivașcu. Asta ține, însă, de talentul de actor, nu de meseria de director de teatru. Vive l'empereur !
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
