Site-ul clinicco.ro prezintă sfaturi pentru pacienții care au trecut printr-un infarct miocardic și cum recurge vindecarea după un astfel de eveniment nefericit:
Vindecarea inimii
Medicii știu acum mai multe despre procesul de vindecare a inimii, și, drept urmare, pacienții primesc o îngrijire precoce mai bună după infarctul de miocard, iar perioada de timp care trebuie petrecută în repaus a fost scurtată.
În cazurile obișnuite, când fluxul de sânge rămas în arterele coronare este bun, procesul de vindecare începe rapid. Porțiunea de mușchi cardiac care a suferit o leziune permanentă va fi înlocuită de o cicatrice.
Vezi și: Stelian Tănase a suferit un infarct în noaptea de Înviere. Care a fost șansa lui
Infarctul de miocard poate lăsa anumite sechele, care sunt variabile și depind de:
• mărimea infarctului;
• dacă este un prim infarct sau o recidivă;
• starea arterelor coronare în totalitate.
Sechelele pot fi minime în următoarele cazuri: mulți pacienți acceptă să renunțe la fumat, să facă exercițiu fizic, să scadă în greutate, și după câteva luni de la infarct se refac foarte bine.
Există și posibilitatea existenței unor sechele:
• insuficiență cardiacă care provoacă greutate în respirație;
• persistență unei angine pectorale;
• apariția unor tulburări de ritm cardiac.
Aceste probleme trebuie depistate cât mai rapid cu putință și prezentate medicului cardiolog, care va adapta tratamentul.
Convalescența și reabilitarea
Fiecare persoană în convalescență după infarct miocardic acut are două scopuri principale:
• dezvoltarea unui plan de refacere a capacităților sale pentru a trăi o viață cât mai apropiată de normal
• controlul factorilor de risc pentru a reduce posibilitatea repetării infarctului
În absența complicațiilor, pacienții nu trebuie să rămână în pat mai mult de 12 ore. Activitatea zilnică trebuie reluată progresiv, în mod individualizat, în funcție de starea generală, vârstă și capacitatea fizică a pacientului.
Citește și: Stelian Tănase riscă să fie înlăturat de la șefia TVR, după ruperea USL
Stadiul 1 (zilele 1-2) - În timpul primei zile pacientul rămâne în pat, putându-se hrăni singur cu ajutorul unei mese-suport. Va primi asistență completă pentru toaletă. Cu ajutor, va realiza mișcări pasive ale brațelor și picioarelor. În cea de-a doua zi, pacientul poate sta pe marginea patului sau pe un fotoliu pentru 1-2 ore pe zi. El poate să-și miște activ mâinile/picioarele, timp de 5-10 minute pe zi.
Stadiul 2 (zilele 3-4) - Pacientul își poate face toaleta și se poate îmbrăca, dar păstrând poziția șezândă. Se poate așeza pe scaun sau fotoliu oricât de des dorește, și se poate plimba prin salon. În cea de-a patra zi, pacientul poate face un duș în picioare sau așezat (utilizarea unui scaun reduce anxietatea și teama de a cădea). Face plimbări de 50-100 m sub supraveghere de câteva ori pe zi.
Stadiul 3 (zilele 5-7) - Pacientul poate face plimbări de circa 100 m de trei ori pe zi. Se poate bărbieri sau spăla pe cap (activități care presupun ridicarea brațelor deasupra capului). Poate să urce/coboare scări sub supraveghere.
De obicei, cele mai bune rezultate se obțin când în programul de recuperare sunt implicate mai multe persoane. Familia trebuie să fie înțelegătoare și să participe activ la programul pacientului. Însă, o familie excesiv de protectoare sau care are așteptări prea mari de la rapiditatea refacerii poate să îi întârzie progresele. Medicul este cel care indică creșterea progresivă a activității, exercițiile și tratamentul.
Externarea
Momentul externării variază în funcție de starea pacientului, de tipurile de tratament efectuate. Înainte de externare, pacienții primesc recomandări clare legate de tratament, regimul alimentar și activitățile fizice permise. Unele din activitățile care erau posibile anterior ar putea fi limitate după infarct. Cu toate acestea, pentru majoritatea pacienților sunt posibile adaptări, și astfel vă veți putea relua viața activă în mod satisfăcător, incluzând reluarea serviciului, acolo unde este cazul.
Recomandări la externare
Inițial, este indicată evitarea efortul fizic important, ridicarea de greutăți, să vă odihniți de mai multe ori pe zi. Cu trecerea timpului veți putea face mai multe activități, și în funcție de modul în care le suportați.
Trebuie evitată orice activitate care produce dureri toracice anginoase.
Este important ca pacientul să aibă la îndemână tablete de Nitroglicerină, pe care să le folosească în caz de nevoie.
Un plan pe termen lung va include modalități de a reduce factorii de risc care ar putea conduce la repetarea infarctului de miocard.
Este esențială întreruperea definitivă a fumatului! La pacienții care nu mai fumează, în decursul anilor următori riscul de boală cardiacă scade semnificativ.
Citește și: Adrian Ursu, analiză devastatoare pentru Crin Antonescu
Regimul alimentar corect are și el o importanță majoră. El include scăderea aportului de grăsimi și colesterol. În primul rând trebuie redusă ingestia de grăsimi din carne și lactate. Adăugarea de fructe și legume proaspete la alimentație este benefică. În unele situații, scăderea colesterolului din sânge necesită utilizarea unor medicamente. În cazul pacienților hipertensivi, trebuie în același timp redusă utilizarea de sare.
Exercițiul fizic și activitatea fizică în general reprezintă factori extrem de importanți pentru refacerea după infarctul miocardic.
Alte măsuri esențiale care trebuie luate în vederea scăderii riscului cardiovascular pe viitor sunt: controlul hipertensiunii arteriale, a diabetului zaharat și dislipidemie (dacă sunt prezente), controlul greutății și evitarea stresului. După un infarct miocardic sau în condiții de angină pectorală, nu este suficientă administrarea de medicamente. Acestea pot fi ineficiente dacă nu se luptă și împotriva factorilor de risc: obezitate, fumat, diabet zaharat, hipertensiune arterială, dislipidemie, sedentarism.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
