”Se amestecă un model cultural cu alt model cultural. Modelul nostru cultural nu este naționalist. Nu a fost niciodată. A încercat generația 48 să ne facă să fim mândrii că suntem români. Școala Ardeleană ne-a găsit o origine geto-dacă. Și comuniștii au încercat să sedimenteze partea naționalistă. Nu aveam această variabilă naționalistă atât de puternică. Mai mult, după 89 a monopolizat-o Vadim Tudor ceea ce a făcut ca multe partide să se ferească de zona mesajului naționalist, ceea ce este aberant. În Europa dimensiunea națională e importantă”, a declarat socialogul Alfred Bulai pentru DC NEWS.
”În București, la începutul secolului XX, sunt 65% cetățeni români. Din ăia 65% nu toți sunt români, sunt doar cetățeni români. Noi vorbim de o zonă cosmopolită aici. În istorie, noi am fost într-o zonă cosmopolită în care naționalismul nu era cine știe ce construție. De aici și orientarea noastră permanentă spre exterior.
Până la 1850, în București, majoritatea bărbaților purtau turban și șalvari. Pe la mijlocul secolului XIX începe moda germană. Adică să ne îmbrăcăm și noi ca ăia. Defapt, ne-am mutat de la unii la alții. Era încercarea de modernizare a unei socități înapoiate. Acesta este realitatea”, a ne-a mai spus Alfred Bulai.
Unirea cu România, drama Ardealului
Alfred Bulai a arătat că ardelenii nu au fost tocami fericiți când s-au unit cu România.
”Să ne gândim ce dramă a fost pentru Ardeal când s-a unit cu România ( ...) Cineva în secolul XIX mergea la Viena și centrul Vienei din secolul XIX e cam ca același de azi. Și venea la București. Bucureștiul era calea Victoriei în secolul XIX”, a zis sociologul.
Mai există o brumă de naționalism, dar care nu a fost cultivat nici măcar la nivel elementar, care se face în statele europene...nu mai zic de americani. Dacă în România cineva face un film patriotar, cred e luat cu pietre. Noi facem filme în care ne batem joc de țară”.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
