VEZI ȘI: Victor Ciutacu, alături de Mircea Badea în lupta cu motoarele
Fostul premier și-a argumentat afirmația prin faptul că și-a executat pedeapsa prin lege și că persoanele condamnate pentru fapte de violență nu pot fi vizate de o asemenea lege.
"Mă simt dator să explic comentariul meu, din 21 august, referitor la necesitatea adoptării, la anumite intervale de timp, a unor legi de grațiere.
PROLEGOMENE:
1. Eu mi-am executat pedeapsa conform legii și nu am cerut grațiere nici lui Băsescu, nici lui Antonescu, nici lui Barroso. Nu am așteptat și nici nu m-am așteptat să fie adoptată în perioada deținerii mele o lege de grațiere. De aceea, aceste comentarii nu sunt comentarii pro domo.
2. În opinia mea, o lege "normală" a grațierii și amnistiei nu poate fixa un nivel mai ridicat pentru amnistie decât pentru grațiere (cazul proiectului de lege din Parlament).
3. Alături de persoanele condamnate pentru fapte de violență, nici cei condamnați pentru "corupție" nu pot fi vizați de o astfel de lege. De asemenea, nu ar putea fi avuți în vedere recidiviștii.
Aceste precizari îmi permit să fac unele comentarii de ordin general în legătură cu o prerogativa constituțională a parlamentului și anume aceea de a aproba, când consideră oportun, legi pentru grațiere și amnistie colectitive (art 73 alin 3, lit.i din Constitutie). Ultima lege de grațiere a fost adoptată în 2002, în timpul guvernării PSD. Au trecut, de atunci, 12 ani.
Anterior însă a fost adoptată Legea nr 137/1997 privind grațierea unor pedepse, lege pe care îmi permit să o numesc Legea Antonescu/Băsescu, pentru ca amandoi erau, la acel moment, membri în guvernul Ciorbea și nu s-au opus reglementării respective. Legea de grațiere Antonescu/Băsescu prevedea grațierea, în întregime, pentru pedepsele până la 2 ani; în întregime pentru pedepsele până la 5 ani, pentru persoanele cu vârsta peste 60 de ani (!); în parte (cu 1/2) a pedepselor până la 5 ani etc.
Revenind, înțeleg că în precampania electorală sau până la alegerile prezidențiale din acest an, un astfel de subiect nu poate fi abordat de către partidele parlamentare. Cred însă că, după alegeri, o comisie specială – formată din reprezentanți ai tuturor grupurilor politice din Parlament _ ar putea formula o lege echilibrată, pe linia unor astfel de legi, adoptate recent în Spania, Bulgaria, Italia, Slovacia, Cehia etc.
Există precedente atât în istoria postbelică a României, cât și în legislația recentă a altor state europene. Fariseismul nu are nimic de-a face cu statul de drept", a conchis Adrian Năstase pe blog.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
